fbpx

“Fiți fericiți! Votați!” De ce să o ascultăm pe Miruna, la cei 19 ani împliniți?

de Ivan Dragoș Lucian, Avocat Dr. Formator, implicat civic prin VedemJust

26 Mai 2019. Este ziua 164 a anului. Mai sunt doar 219 zile până la sfârșitul anului. Este a 21-a Duminică a anului 2019. Este o zi a zodiei Gemeni. Este ziua actorului din Harry Potter. O să spui că tot ce am afirmat până acum nu contează. Ai dreptate, iar dacă afirm că pe data de 26 Mai 2019 este ziua în care ne alegem reprezentații în Parlamentul European o să consideri că trebuia să încep cu această informație. În comparație cu primele afirmații a devenit important să votezi pe 26 Mai. Să vorbim de o problemă: participarea slabă la votul pentru Parlamentul European din partea tinerilor. O să vă dau nu 1 soluție, nu 2 soluții, nu 3 soluții, ci 4 argumente de natură diferită, 2 mituri despre tineri și 1 lucru, Uniunea Europeană.

  1. Cu cine riști să împarți eticheta?

 

Omul, în paragraful acesta, este unul mai special. Vorbim despre omul ce nu are drept de vot. Nu au drept de vot persoanele ce nu au împlinit 18 ani, debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale. Vrei să iei distanță de categoria persoanelor ce nu au drept de vot. Ar fi oare posibil ca, această prevedere legală să declanșeze un proces de reflecție în stare să vindece ruptura civică ce ne împiedică pe unii dintre noi să votăm? În fond, suntem suficienți cei ce am omis să ne facem lecțiile înainte de a hotărî că nu participăm la alegeri.  Fiecare generație a adunat corijențe grave. Pe cale de consecință logică politica actuală are restanțe în sfera proiectelor de dezvoltare care grevează viața noastră profesională și personală.

 

  1. Regrete: în trecut nu te poți întoarce, dar poți vota pentru viitor.

 

Oricât s-ar înmieri în timp amintirile noastre, statisticile disponibile ne dau indicii temeinice că rămășițele trecutului ne determină comportamentul. La alegerile parlamentare din 2016 mai puțin de o treime (29%) din persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani au votat, 32% din rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25-34 ani, în timp ce în rândul persoanelor cu vârsta între 45 și 64 de ani prezența a fost de 42%, iar cei cu vârsta între 45-64 de ani s-au prezentat în procent de 54%. Unde este diferența? Diferența este în regrete. Pe măsură ce trece timpul înțelegem ce am ratat în trecut. Înțelegem impactul deciziilor din trecut și înțelegem ca doar prin participare activă putem să evităm astfel de regrete.

 

  1. De ce nu se gândește nimeni la ce ai tu nevoie? Despre proiecte și promisiuni politice.

 

Te simți într-o țară ne-user friendly pentru vârsta ta? Ponderea categoriilor de vârsta ce au participat la alegerile din 2016 arată astfel: 6,1% (18-24 ani), 12,2% (25-34), 17,8% (35-44 ani), 40,3% (45-64), 23,7% (+65). Și cum toate se leagă în buclă, politicile publice sunt alese neapărat și în funcție de audiența care este activă prin vot, prin critică și prin implicare civică. În funcție de oamenii care aleg să participe la vot puterea politică construiește proiecte și propuneri. Scopul puterii politice este de păstra puterea de decizie, iar puterea de decizie este legitimată prin vot.  Ceea ce fac ei concret pentru comunitate este legat de categoriile de persoane cel mai sigur că vor participa la vot. Astfel cresc șansele să obțină un procent important din opțiunea alegătorilor. Cu cît ești mai departe de gradul minim de implicare civică, prin vot,  cu atât se simt puterile politice mai libere  să nu îți prioritizeze așteptările. De aici mai departe, intervin alte nuanțe.

 

 

Q&A: Unde Viața, Libertatea, Votul au aceași valoare?

 

Cât de mult îți prețuiești viața? Logic că ne prețuim viața. Constituția României pune preț pe viața cetățenilor. Cât de multi îți prețuiești libertatea? Logic că ne prețuim libertatea. Constituția României pune preț pe libertatea cetățenilor. Ți-ai exercitat dreptul de a vota? Incredibil cum se schimbă logica când vine vorba de dreptul de a vota. Constituția ți-l garantează. Doar puține “ %” din persoane și-l exercită. Uite ce alte drepturi sunt protejate de constituție: Dreptul la viată și la integritate fizică și psihică (art. 22), Libertatea individuală  (art. 23), Libertatea de exprimare (art. 30), Libertatea întrunirilor (art. 39),  Interzicerea muncii forțate  (art. 42). La care dintre ele ai renuntă? Sunt sigur că nu ai putea să te lipsești de nici măcar unul dintre aceste drepturi. Dreptul la vot (art. 37), dreptul de a fi ales (art. 38) și dreptul de a fi ales în Parlamentul European (art. 39) sunt la fel de bine protejate că viată, integritatea fizică, libertatea, proprietatea și dreptul exprimare.  Scoate-ți dreptul de vot din naftalina confortului și du-te în secția de vot pe data de 26 Mai 2019.

 

Q&A:  Câtă libertate dai pentru 1 vot? Între 6 luni și 3 ani. 

 

Dreptul de vot este așa de important încât multe persoane și-au riscat și și-au pierdut libertatea în încercarea de a-l frauda. Astfel, reprezentanți sau simpatizanți ai partidelor politice care au oferit produse alimentare ori bani în schimbul obținerii de voturi, au primit sancțiuni de 3 luni închisoare . Oferirea sumei de 100 de lei pentru un vot a fost pedepsită cu 5 luni închisoare. O persoană prinsă că a votat de 4 ori a primit pedeapsa de 1 an închisoare[1]. Atacul asupra secției de votare pentru a preîntâmpina cetățenii să voteze a fost sancționat cu 1 an și 6 luni de închisoare. 8 luni de închisoare pentru inculpatul care la primul tur al alegerilor generale care a avut loc în anul 2004, a votat la trei secții de votare, fiind primar în funcție al localității unde se găseau acestea[2].

Articolul 385 C. pen, împiedicarea exercitării drepturilor electorale, articolul 386 C. pen., Coruperea alegătorilor, articolul 387, Fraudă la vot, articolul 389, Violarea confidențialității votului, sunt doar câteva dintre articolele de lege ce ne protejează dreptul la vot cu pedepse cu închisoarea ce pornesc de la 6 luni și ajung la 3 ani.  împiedicarea exercitării drepturilor electorale se poate comite de către funcționarul care, trebuid să înregistreze cererea de candidatură, alege să nu o facă, sau de membrul secției de votare care refuză, în mod nejustificat, să ofere ștampila de vot unei persoane care îndeplinește toate condițiile legale pentru a-și exprima opțiunea. Coruperea alegătorilor prin metoda “suveica” este poate cea mai cunoscută. Persoana care cumpără voturi se plasează în proximitatea unei secții de votare, deținând un buletin de vot care este deja ștampilat în favoarea unei formațiuni politice sau candidat[3]. Acest buletin de vot este oferit persoanei corupte, care, la părăsirea secției de votare, trebuie să aducă un nou buletin, de asemenea cu ștampilă aplicată, dar fără semnul anterior. În același fel poate funcționa un sistem în care alegătorul dovedește votul sau prin intermediul unei imagini realizate cu telefonul mobil. În practică au existat cazuri în care a fost oferită, ca mită electorală, posibilitatea ocupării unui loc de muncă sau ajutoare în bani sau mâncare. Violarea confidențialității votului presupune instalarea de anumite mijloace de captare video în interiorul cabinei de vot sau se pot observa alegătorii în momentul introducerii buletinului în urnă.

 

Q&A: 4 Povești adevărate. Cu nume. Vă miră?

 

Se spune că ne-am “emancipat” prin globalizare, dar în continuare aproape că ne e rușine să mergem la vot. Nu ne mai este rușine să avem sentimente, intamplări cu sfârșit neașteptat sau să călătorim prin Europa, America, Africa, Asia. Votul este un ritual de trecere protejat în Europa prin articolul 3 din Convenția Europeană a drepturilor omului, în Africa prin art. 13 din Carta Africană, în America prin art. 23 din Convenția Americană a Drepturilor Omului, în lume prin art. 25 al Pactului Națiunilor Unite.

Dreptul de a alege este o secvență-cheie în relația dintre tânăr și adult, între tânăr și lume. Alegerea este o secvență care, bine asumată, exercitată, analizată creează anticorpi împotriva greșelilor. Rolul este că prin alegere se construiesc algoritmi de supraviețuire. Nu există alegere infailibilă. Nu există vot infailibil, dar există drept exercitat. Un drept exercitat  naște intrebări și neliniști fertile: “de ce nu s-a ținut de cuvânt?”, “de ce nu a promis mai mult?”, “de ce nu am candidat?”, “as fi putut să fac o treabă mai bună?”, “oare ce ar fi fost dacă aș fi votat?”, “de ce altă persoană contează mai mult ca mine?”.

 

Mit 1: Votul meu nu contează. 

Mit busted: Candidatul la președinție Traian Băsescu conduce în cursa electorală cu 50,33% din numărul voturilor exprimate, în timp ce Mircea Geoană a obținut 49,66%.

 

            Mit 2: Tinerii nu participă pentru că sunt pasivi și nu au competența necesară pentru a compara oferta electorală.

Mit busted:

  • am văzut cum un tânăr este capabil să se lupte în argumente între cine este mai puternic “Superman” sau “Batman” vreme de ore în șir;
  • am văzut tineri care înainte de a își alege laptopul de gaming au citit mii de recenzii și au vizitat zeci de magazine;
  • am simțit cât de dificil este pentru o tânără să aleagă rochia potrivită pentru petrecere;
  • am învățat că există cărticele de unde fetele își aleg nuanța de vopsea pentru păr și nici acum nu observ diferența între multe dintre culorile de acolo, dare le reușesc.

 

Avem nevoie de implicarea tinerilor în viața cetățenii prin vot. Nu votezi pentru că nu ești sigur că poți avea încredere în opțiune? Când nu știi dacă poți avea încredere îți recomand să nu te așezi înfricoșat în pasivitatea de a nu vota, ci să te expui și mai mult societății. Informează-te, întreabă, interacționează cu sistemul de sănătate, cu sistemul de educație, cu justiția, cu administrația publică și deschide ochiii în jur pentru a vedea cum se simt ceilalți. Astfel o să conștientizezi cine îți poate reprezenta interesele. Nu te apăra de realitate! Expune-te și mai mult! E o experientă cum confortul tău n-a pătit. O să fie o luptă zilnică între liniștea pasivității și frustrarea contorizării a tot ce este necesar să schimbăm.

Absența tinerilor din procesul decizional justifică tensiunea crescândă (și deloc enigmatică) a epocii.

Mulțumesc pentru inspirație Mirunei S. și tuturor elevilor ce au participat la evenimentul “Europa pentru tineri” ce a avut loc în cadrul Liceului Teoretic Nichita Stănescu Ploiești, organizat sub egida U.E. – Biroul de informare al Parlamentului European de către Lișiță Andreea Alexandra o tânără promotor al democrației europene ce a ales să se implice și doamna profesoară Corina Barbu.

[1] Jud. Jibou, sentința penală nr. 147/2011.

[2] C.A. Alba Iulia, Secția Penală, decizia penală nr. 795/2007.

[3] Manea, T. (2017) Infracțiunile electorale. Editura C.H. Beck.