Închide
Webinar live despre ȘTIINȚĂ, NEȘTIINȚĂ ȘI ANTI ȘTIINȚĂ pe pagina de facebook Educație Privată, miercuri 22 noiembrie, de la ora 16:00.
Preocupările privind educația științifică în școli pot părea ușor pretențioase. Avem, de ce să nu recunoaștem, multe alte probleme referitoare la educație în general. Nu ne (mai) sunt clare scopul, misiunea, căile prin care îi putem ajuta pe copiii noștri să înțeleagă că educația reprezintă mai mult decât biletul către obținerea unei diplome.
Cu toate acestea, îngrijorările generate de urmele de condensare în urma avioanelor, spaimele legate de tehnologia 5g sau cea a cipurilor pun semne de întrebare cu privire la felul în care facem educația științifică în școli.
Dacă o mai facem.
Miercuri, 22 noiembrie, de la ora 16:00, webinar live despre ȘTIINȚĂ; NEȘTIINȚĂ ȘI ANTI ȘTIINȚĂ ÎN ȘCOALĂ, pe pagina de facebook f/educatieprivata.
INVITAȚI
Constantin LOMACA – a lucrat 20 de ani ca profesor de Chimie și Biologie, dar a predat și Fizică, Filosofie pentru copii sau Teoria cunoaşterii: Perspective Globale. A fost șef de catedră de științe și director de curriculum în Sydney,Australia, iar în prezent este șeful departamentului de Științe la Franconian Internațional School în Erlangen, Germania.
Gabi BARTIC – este absolventă de Sociologie-Politologie cu un Master în Psihologie, toate la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. După ce primii aproape 20 de ani profesionali au gravitat în zona de Comunicare, Media și Advertising, a făcut trecerea către zona de Educație acum 5 ani alături de Prof. Dragoș Iliescu, fondatorul Brio, companie care realizează testarea standardizată pentru elevii din ciclul preuniversitar.
Marcel BARTIC – Profesor de istorie, umanist, activist civic, evoluționist până în măduva oaselor. În cei 20 de ani de activitate a avut șansa să cunoască învățământul preuniversitar în școli din mediul rural, de la oraș, de stat sau private, școli cu dotări generoase sau posibilități foarte modeste. Acum, Marcel BARTIC este Fondator și Director al Școlii EVRIKA din București.
Nu poți să nu te întrebi ce-or fi învățat românii în școală, cum or fi trecut de orele de chimie, biologie sau fizică, în măsura în care nu sunt capabili de raționamente elementare sau măcar de o verificare riguroasă a informației înainte de a se face de râs. De fapt, nu, aici exagerăm noi un pic, avem senzația că, de fapt, teoriile astea ale conspirației tind să devină ele însele un adevăr alternativ cu pretenții de a fi luate în seamă. La câți susținători au aceste teorii, ne e teamă că exact în direcția aceea ne îndreptăm.
Fără îndoială, ne-am putea lamenta mult și bine pe acest subiect. Ce-am putea face pentru a limita efectele acestui fenomen ar trebui să fie preocuparea noastră principală. De unde începem? Formarea profesorilor? Reforma curriculară? Dotarea laboratoarelor? Sunt atât de multe spații albe pe harta educației științifice din școala românească încât e dificil să afirmi cu precizie de unde trebuie început.
Ceva este sigur.
Dacă nu schimbăm ceva în felul în care formăm copiilor gândirea științifică, sunt șanse mari ca în viitor să nu mai avem nici măcar adulți care să critice colportorii pseudoștiinței. Vom avea probabil o combinație amorfă de credințe, spaime și credulitate care ne va întoarce înainte de epoca revoluției industriale.
„Dubium sapientiae initium” – Îndoiala e începutul ştiinţei, spunea Descartes. Așadar, dați frâu liber îndoielilor și puneți întrebări invitaților noștri, în secțiunea de comentarii de pe pagina evenimentului.
Poate te interesează și
18 noiembrie 1963: Se lansează primul telefon cu butoane
