Închide
Copiii români care se nasc în prezent vor avea cel mai scăzut capital uman din Europa în momentul în care vor ajunge la vârsta de 18 ani, din cauza educației deficitare și a sistemului de sănătate, arată un raport al Băncii Mondiale, intitulat ”Proiectul Capitalului Uman”.
Acesta a evaluat capitalul uman pe care îl vor avea la majorat copiii care vin pe lume în zilele noastre și a fost dat publicității de pubicația Business Review. Indicele utilizat de Banca Mondială măsoară capitalul următoarei generații, definit ca acea cantitate de capital uman pe care un copil născut astăzi poate fi așteptat să îl obțină, prin raportare la riscurile generate de sănătate și de problemele în sistemul de educație care se manifestă în țara în care acel copil trăiește. Scorul obținut de România în acest calcul este de 0,60, mai scăzut decât toate celelalte țări membre ale Uniunii Europene și chiar decât state precum Georgia (0.61), Muntenegru (0.62), Bosnia-Herțegovina (0.62), Albania (0.62), Ucraina (0.65), Rusia (0, 73) sau Serbia (0,76).
Scorul scăzut al României a fost generat mai ales de calitatea scăzută a sistemului de educație și a celui de sănătate.
Comisia Europeană a tras semnalul de alarmă încă de anul trecut
La rândul său, Comisia Europeană a făcut publice, anul trecut, statisticile oficiale care dau dimensiunea reală a ”performanțelor” din sistemul românesc de Educație. ”Monitorul educației și formării” este un veritabil ”raport de țară” realizat de Comisia Europeană pe tema Educației. În documentul respectiv, învățământul din fiecare dintre statele membre este analizat în detaliu.
În cazul României, concluziile sunt dramatice:
– Ponderea elevilor cu un nivel scăzut de performanță în ceea ce privește competențele de bază rămâne una dintre cele mai mari din UE. Acest lucru este cauzat de factori educaționali și de provocări privind echitatea.
– Accesul la educația generală de calitate este o provocare în special pentru studenții din mediul rural și pentru romi.
– Finanțarea pentru educație este scăzută.
– Riscurile de părăsire timpurie a școlii rămân ridicate, cu consecințe asupra pieței forței de muncă și asupra creșterii economice.
– Relevanța pe piața muncii a studiilor superioare se îmbunătățește, dar ponderea absolvenților de studii superioare este cea mai scăzută din UE.
– Sunt în curs de desfășurare eforturi de a introduce educația și formarea profesională duală.
– Participarea adulților la procesul de învățare continuă rămâne foarte scăzută, în pofida necesității de actualizare a competențelor.
Citește și
