fbpx

Studiu sociologic: Unul dintre opt profesori ar dori clase separate pentru romi. Unul din trei este homofob

Unul din opt profesori români și-ar dori să-i izoleze pe copiii de etnie romă în clase separate, arată un studiu al Fundaţiei Friedrich Stiftung, realizat de patru cercetători din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai.

Potrivit studiului realizat pe un eșantion 1427 de cadre didactice, 13.1% dintre profesorii respondenți în cadrul sondajului au declarat că, în opinia lor, elevii romi ar trebui să învețe mai degrabă în clase separate și nu în aceleași clase cu ceilalți elevi. ”Cu alte cuvinte cel puțin unul din opt profesori se pronunță direct în sensul segregării școlare pe criteriul etnic, prin plasarea elevilor romi în clase separate. Dacă ținem cont și de cei care nu au răspuns la întrebare, 8,3%, atunci doar patru din cinci profesori au optat pentru varianta învățării în aceleași clase.”, arată cercetătorii.

În ordinea descrescătoare a proporției de respondenți (în eșantionul de profesori), al treilea cel mai puțin dezirabil grup este reprezentat de persoanele de etnie romă (42.5%), alte categorii care cumulează procente ridicate ce desemnează atitudini negative fiind homosexualii (38.3%), persoanele care vorbesc o altă limbă (33.7%) și cuplurile în care partenerii nu sunt căsătoriți (33.1%).
profesori romi homofobi
”Datele pun în evidență și faptul că cel puţin unul din opt profesori se pronunță în favoarea plasării elevilor romi în clase separate, și doar  doar patru din cinci au optat pentru varianta  învățării în clase diverse etnic. Profesorii care
predau în școli cu dificultăți mari, care au  vechime în profesie ridicată, fără studii  postuniversitare, precum și cei de etnie
maghiară, preferă mai frecvent o educație  segregată pentru romi. Luate împreună, datele cantitative și cele  calitative arată, cu destulă claritate, faptul că o  parte însemnată dintre profesori nu sunt  pregătiți suficient pentru a lucra cu elevi care
poartă cu ei povara unei istorii sociale nefavorabile, și că sistemul educațional amplifică  aceste dificultăți”, arată cercetătorii.
”Valorile personale ale profesorilor au un impact nu doar asupra modalității în care aceștia își calibrează strategiile didactice, ci și asupra modului în care se raportează la meseria și identitatea de profesor.
Educația pentru democrație trebuie să înceapă cu o formare și evaluare democratică a profesorilor, pentru a susține în mod adaptativ orientarea lor spre conservare”, este concluzia studiului.