La Iași, se fabrică ”praf de stele”

Cercetătorii de la Facultatea de Fizică a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași au anunțat că au reușit să fabrice în laborator o materie aproape identică cu praful interstelar.

Universitatea a anunțat performanța pe pagina sa de internet: ”La Facultatea de Fizică se produc, în fiecare săptămână, câteva miligrame de praf interstelar artificial. O echipă de cercetare a creat în laborator un praf din carbon care, analizat, pare aproape identic cu materia organică aflată la zeci de mii de ani lumină, în spațiul îndepărtat.  Reușita îmbină două premiere la nivel mondial – metoda de producere a prafului, precum și faptul că firele de praf sunt pufoase și dezordonate, așa cum e de așteptat să fie în spațiu.”

Coordonatorul studiului, lect. dr. Ionuț Topală, spune că praful creat în laborator, analog celui din spațiu, va permite comunității științifice să înțeleagă cum evoluează materia din spațiu și ce se întâmplă cu ea când este radiată sau se află în calea vreunei comete. Astfel de studii pot avea loc doar în laborator, cu ajutorul produșilor artificiali.  Altfel, dacă cercetătorii s-ar limita să observe la ce se întâmplă în spațiu, cele câteva miligrame obținute săptămânal la Iași ar avea nevoie de câteva sute de milioane de ani pentru a se forma natural.

Până în momentul de față, cele câteva laboratoare din lume care au încercat să obțină praf interstelar, au reușit doar la temperaturi foarte înalte sau presiuni foarte scăzute. În plus, substanța creată de ei, observată la microscop, arată ordonat și „cuminte” ca un film subțire.

În laboratorul din Iași, echipa de cercetători și doctoranzi în Fizica plasmei a obținut, la temperatură și presiune obișnuită, „fulgi” de praf, dezorganizați și impredictibili ca organizare tridimensională. Deși nu există dovezi directe, aceștia sunt cu siguranță mai apropiați de particulele care s-ar găsi în spațiul îndepărtat, în regiuni dominate de haos, unde nu acționează gravitația. Rezultatul a fost publicat pe 1 Decembrie într-una din cele mai prestigioase reviste de astrofizică de la nivel mondial – „Monthly Notices of the Royal Astronomical Society”, editată de către Oxford University Press.

„Procedeul prin care am ajuns la acest rezultat este o noutate absolută”, a precizat lect. dr. Valentin Pohoață, membru al echipei de cercetare. „Practic, plecăm de la două gaze obișnuite, butan și heliu, care introduse într-o regiune de câmp electric foarte intens, formează o plasmă. Acest mediu funcționează ca o foarfecă ce taie moleculele de gaz în bucăți. Când fragmentele se recombină, apar aceste particule de praf și o parte din moleculele-mamă de butan se transformă în solid.”

În centrul galaxiei noastre, la 25.000 de ani lumină, acolo unde încă nu visăm să putem ajunge, există praf interstelar. „Știm acest lucru, chiar dacă nu vedem până acolo, pentru că putem măsura semnale radio care provin din acea zonă a spațiului dar și radiațiile care sunt emise sau absorbite. Interpretându-le, putem desena o hartă chimică a zonei”, explică Ionuț Topală, lector în cadrul Facultății de Fizică. Praful interstelar e diferit de cel de Pământ, care provoacă alergii, și chiar față de cel de pe comete sau din jurul planetelor. Omenirea are informații despre acest praf misterios doar din măsurători realizate cu telescoape capabile să „vadă” în infraroșu. Astfel, știm că praful interstelar este format predominant din carbon sau siliciu, însoțit uneori de gheață. De când a fost detectat, în 1983, oamenii de știință încearcă să recreeze combinații chimice asemănătoare aici, pe Pământ.