Elevii români, în medie, sunt minim funcționali pe competențe digitale. 25% sunt înalt funcționali

Photo 149452001 © Chernetskaya | Dreamstime.com

Elevii români se află la un nivel mediu minim funcțional în ceea ce privește capitolul competențe digitale, arată raportul de țară cu privire la literația digitală, lansat, astăzi de BRIO.

Procentul elevilor din intervalul de vârstă 6-18 ani încadrați la un nivel înalt funcțional al literației digitale este doar de 25%, conform studiului citat.

Scorul mediu al literației digitale obținut pentru întregul eșantion este de 65.93 puncte – o medie care reflectă un nivel mediu MINIM FUNCȚIONAL al competențelor digitale. 

Nivelul primar (clasele I-IV) înregistrează cei mai mulți elevi nefuncționali, nivelul gimnazial (clasele V-VIII) având cei mai mulți elevi minim funcționali, în timp ce nivelul liceal (clasele IX-XII) reflectă cei mai mulți elevi funcționali din punctul de vedere al competențelor digitale.

Competențele digitale cresc în mod semnificativ odată cu vârstă, cu diferențe semnificative între scorurile învățământului primar, gimnazial și liceal. Creșterea este remarcabila: de la un scor total de 49.97 pentru 6 ani la un scor total de 73.69 pentru 18 ani. Procentul de copii din categoria ”sever nefuncțional” scade: de la 41% din populația școlară la 6 ani la doar 4% la 18 ani. Procentul de copii în categoria funcțional” crește: de la 20% din populația școlară la 6 ani la 51% la 18 ani.

Media scorului are o distribuire relativ uniformă pentru cele 8 regiuni de dezvoltare, fără diferențieri semnificative pe criterii geografice.

Băieții au un avans mediu de aproximativ 5% față de fete în domeniul competențelor digitale.

Competențele cele mai bine dezvoltate sunt:

• cele din zona literației informaționale și a datelor (în virtutea capacității superioare de a naviga, căuta și filtra date și de a evalua date și informații digitale);
• cele din zona siguranței (în virtutea scorului neașteptat de mare privind protecția sănătății și a stării de bine, în mod special la vârstele mai mari).

Competențele cele mai slab dezvoltate sunt:

• cele din zona de creare de conținut digital (cu probleme în dezvoltarea competențelor legate de programare, drepturi de autor și licențe, elaborare de conținut digital);
• cele din zona de rezolvare de probleme (cu probleme în dezvoltarea competențelor legate de utilizarea creativă a tehnologiei și de identificarea limitelor în propria competență);
• cele din zona de comunicare și colaborare (cu probleme în dezvoltarea competențelor legate de gestionarea identității digitale și a celor legate de implicarea civică prin tehnologie).

 Eșantionul pe care se bazează prezentul raport

Raportul de față se bazează pe o bază de date totală compusă din 3.000 de aplicări valide ale testului de literație digitală de către elevii claselor I-XII, rezultatele acestuia fiind prezentate pe trei straturi: (1) în funcție de vârstă, (2) în funcție de sex și (3) în funcție de 8 regiuni de dezvoltare:

• Regiunea nr. 1: Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui); 
• Regiunea nr. 2: Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea); 
• Regiunea nr. 3: Sud-Muntenia (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman); 
• Regiunea nr. 4: Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea); 
• Regiunea nr. 5: Vest (Arad, Caraș Severin, Hunedoara, Timiș); 
• Regiunea nr. 6: Nord-Vest (Bihor, Bistrița Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj); 
• Regiunea nr. 7: Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu);
• Regiunea nr. 8: București-Ilfov (București, Ilfov).

Setul de date (eșantionul) pe care aceste rezultate se bazează nu este un eșantion probabilistic și nu clamează reprezentativitate – este extras din rândul elevilor care au fost evaluați, din dorința proprie sau din dorința părinților sau profesorilor, cu testul de literație digitală. În același timp, s-au făcut toate eforturile pentru ca structura eșantionului să reflecte în mod echilibrat cel puțin la nivel univariat și bivariat structura pe vârstă, sex și regiune geografică a populației de școlari din România. Aceasta s-a realizat prin extragerea cvasi-aleatoare dintr-o bază de date mai voluminoasă a eșantionului utilizat în acest raport, în așa fel încât structura rezultată să fie cea discutată mai jos.

Distribuția în funcție de categorii de vârstă

Eșantionul care stă la baza rezultatelor obținute în urma aplicărilor testului este reprezentat de elevi cu vârsta cuprinsă între 6-18 ani, înscriși în sistemul public de învățământ, activi din punct de vedere educațional.

Citește studiul, integral, aici:

Raport de tara – literatie digitala – 202205232220

Sursă foto: https://www.dreamstime.com/little-child-laptop-table-danger-internet-little-child-laptop-table-indoors-danger-internet-image149452001