Închide
Iulian Cristache, liderul OECD, solicită Ministerului Educației să respecte raportul OECD. Acesta specifică faptul că, în viitor, Evaluarea Națională ar trebui să fie suspendată.
Ce spune Iulian Cristache:
MINISTERUL TREBUIE SĂ ȚINĂ CONT DE RAPORTUL OECD
OECD susține creșterea calității și a echității evaluării naționale, nu un examen de admitere, în plus, pentru colegii!
După întâlnirea cu liderii federațiilor sindicale reprezentative din învățământ, domnul ministru al educației, Sorin Mihai Cîmpeanu, a susținut public faptul că „evaluarea națională va avea rolul de monitorizare a sistemului de educație, conform recomandărilor OECD”, în timp ce „posibilitatea legală a organizării concursului propriu de admitere la nivel de colegiu […] se constituie într-o veritabilă șansă suplimentară pentru ca elevii să poată fi admiși în colegiile dorite”.
OECD (sau în română OCDE – Consiliul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) și UNICEF au realizat, în 2017, o analiză a sistemului educațional românesc, la cererea și în colaborare cu Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice din România.
Recomandările OECD pun accent pe creșterea nivelului de calitate a Evaluării Naționale, nu se menționează introducerea unui examen de admitere pentru colegii, dimpotrivă, se propune suspendarea, în viitor, a evaluării naționale: „România ar trebui să îmbunătățească calitatea și imparțialitatea evaluării naționale pentru clasa a VIII-a, ținând cont de miza importantă a acestuia pentru studiile viitoare ale elevilor. Pe viitor, România ar trebui să revizuiască parcursurile școlare și certificarea de la nivelul învățământului secundar, luând în considerarea inclusiv posibilitatea suspendării evaluării naționale pentru clasa a VIII-a.” (p.16).
Redăm 5 observații majore legate de evaluarea națională, care se regăsesc în studiul OECD, pentru care Ministerul Educației trebuie să ia decizii majore:
1. Orientarea școlară timpurie are efecte negative, crește gradul de inechitate.
„Orientarea elevilor spre diferite profiluri educaționale are loc destul de devreme în România, la vârsta de 14 ani. Prin contrast, în statele din cadrul OCDE, vârsta medie a orientării școlare este de 15 ani, iar tendința actuală este încercarea de a menține toți elevii în învățământul obligatoriu, cât mai mult posibil”. (p.91). ,,Este normal ca examenele cu miză mare […] să reprezinte un factor important în alegerea viitoarelor studii de către elevi. Este mai puțin obișnuit însă ca un astfel de examen să fie susținut la vârsta de 14 ani, înainte de finalul învățământului obligatoriu, mai ales unul cu o influență atât de mare asupra alegerilor educaționale ale elevului cum este evaluarea națională din clasa a VIII-a în România. Orientarea școlară timpurie exacerbează discrepanțele de la nivelul învățării între elevi, crește gradul de inechitate deoarece poate îndrepta elevii din medii defavorizate spre un parcurs inferior sau vocațional și cu cât are loc mai devreme, cu atât le este mai greu elevilor să își schimbe parcursul educațional mai târziu […]. În România, variațiile întâlnite în rândul liceelor în ceea ce privește rata de absolvire și rezultatele învățării fac ca liceul urmat să influențeze puternic șansele în viață ale elevilor pe viitor.” (p. 108)
2. Modificarea Evaluării Naționale trebuie să aibă loc treptat, cu pregătirea profesorilor și a elevilor pentru această schimbare.
„Având în vedere miza examenului respectiv și influența acestuia asupra procesului de predare și învățare, va fi extrem de important să se revizuiască evaluarea națională de la clasa a VIII-a în sensul evaluării rezultatelor vizate de curriculum. Acest lucru ar trebui să se realizeze treptat, asigurându-se că elevii sunt pregătiți pentru schimbare, de exemplu, prin introducerea progresivă a unor itemi centrați de competențe. Creșterea gradului de înțelegerea a așteptărilor de învățare naționale descrise anterior la nivelul cadrelor didactice și crearea unei bănci naționale cu itemii de evaluare vor da profesorilor posibilitatea să folosească la clasă evaluări centrate mai mult pe competențe, în vederea pregătirii elevilor pentru această schimbare a evaluării naționale”. (p.103)
3. Meditațiile sunt la un nivel „problematic” în România (300 de milioane de EURO, cost estimat în 2011!), contribuind la creșterea inegalităților din sistem.
„Miza importantă e examenelor din România pentru elevi face ca mulți părinți să recurgă la meditații private pentru copiii lor. Cu toate că nu există o contabilizare fiabilă a costurilor și a amplorii meditațiilor private, se raportează că unele familii cheltuiesc până la 1250 EURO anual pe meditații, în ciclul gimnazial (Salvați Copiii, 2010). Un studiu a estimat un cost anual de 300 de milioane de EUR la nivelul gospodăriilor din România (Comisia Europeană, 2011). În timpul interviurilor, echipa OCDE a fost informată că marea majoritate a elevilor de clasa a VIII-a și a XII-a iau meditații. Practica este foarte răspândită în rândul elevilor de la liceele teoretice și vocaționale mai prestigioase. În multe țări se apelează la meditații private, însă nivelul atins în România este unul problematic deoarece duce la creșterea inegalităților la nivelul sistemului, oferind elevilor mai înstăriți un avantaj în plus, la care nu au acces elevii din familiile cu venituri mici.” (p. 108)
4. Eliminarea clasificării inechitabile a liceelor, în funcție de rezultatele obținute de elevi la evaluarea națională.
„În România, clasificarea unităților de învățământ de către Minister, pe baza rezultatelor brute ale elevilor, influențează puternic modul în care este percepută performanța școlară de către public. Pe pagina Ministerului, utilizatorii pot consulta o listă cu liceele naționale, clasificate în funcție de mediile obținute de elevi la evaluarea națională pentru clasa a VIII-a, în baza cărora au intrat în liceu […]. Acest tip de clasificare reprezintă un mod ineficient de măsurare a calității educației dintr-o școală, deoarece reflectă factori ce afectează performanța elevilor și asupra cărora școala nu deține niciun control […]. În România, o poziție slabă în clasament are un impact extrem de negativ asupra unei școli, dincolo de faptul că părinții aleg să nu își trimită copiii la școala respectivă. În timpul interviului, echipa OCDE a aflat că ISJ-urile investighează uneori școli ce ocupă poziții proaste în clasamentul național al unităților de învățământ și, în unele cazuri, o slabă clasificare poate duce la sancțiuni, cum ar fi demiterea conducerii școlii. Având în vedere aspectele de mai sus, ar trebui eliminat acest clasament”. (p. 212-213)
5. E nevoie de o reformă puternică pentru a elimina efectele negative ale unui sistem „selectiv și inegal”.
„Dezvoltarea socială și economică a României va depinde, pe viitor, de creșterea rezultatelor învățării ale tuturor elevilor. Aceasta presupune crearea unui sistem de învățământ în care elevii din toate mediile sociale au acces la o educație de calitate ce răspunde unui spectru larg de nevoi și capacități de învățare. Acest demers va fi facilitat de îmbunătățirea structurii și a calității evaluării naționale pentru clasa a VIII-a, trebuind regândite și poziția și rolul acesteia în învățământul secundar. Evaluarea de la clasa a VIII-a și bacalaureatul sunt niște examene menite să identifice o elită cu abilități academice necesare studiilor universitare, reducând însă șansele educaționale pentru alți elevi. Sistemele de examinare ale multor altor țări din cadrul UE și OCDE au în comun acest rol istoric. Cu toate acestea, căutând să își adapteze sistemele de învățământ la nevoile complexe ale economiilor moderne, țările încearcă să perfecteze parcursurile educaționale și certificarea din școlile secundare, astfel încât elevii să rămână în școli o perioadă mai lungă și să li se recunoască un spectru larg de abilități. România mai trebuie încă să contureze o astfel de reformă puternică și coerentă în vederea eliminării efectelor negative ale unui sistem secundar extrem de selectiv și inegal.” (p.113-114)
Federația Națională a Părinților – EDUPART se opune categoric organizării unui examen propriu de admitere de către colegii, nu doar prin mandatul dat de părinții care au răspuns la chestionarul lansat de către federație, ci având la bază studiile experților în domeniul educației. Susținem îmbunătățirea nivelului de calitate și de echitate a evaluării naționale, conform recomandărilor OECD.
Raportul OECD poate fi consultat aici: Raport OECD – UNICEF: Evaluările și examinările în sistemul de educație din România | Ministerul Educației
https://www.edu.ro/raport-oecd-unicef-evalu%C4%83rile-%C8%99i-examin%C4%83rile-%C3%AEn-sistemul-de-educa%C8%9Bie-din-rom%C3%A2nia
