Închide
Eroul din viața mea este profesorul SEB.
Dimineața, mă trezesc în jurul orei șapte, mănânc, mă îmbrac și mă urc în mașină cu unul dintre părinții mei. Drumul este același, destul de lung și, uneori, anevoios, dar părinții mei reușesc, de fiecare dată, să mă aducă la timp la sediul secret al supereroilor mei. Câteodată mă întreb dacă nu sunt și ei supereroi, în felul lor…
În clasă, mă așez la locul meu; alături, sunt colegii care se pregătesc și ei, la rândul lor, pentru o nouă zi, cu toții așteptând să intre pe ușă, ca de fiecare dată, profesorul SEB. Nu se lasă așteptat, intră în clasă la opt și jumătate fix, se așază la catedră și privește în jur. El este înalt, dar și scund, subțire, dar și puțin rotund; se îmbracă în pantaloni de stofă, dar și în blugi, cămașă și sacou, rochii sau fuste, helancă sau jerseu. Ce este ciudat pentru un supererou? Nu l-am văzut niciodată purtând pelerină, mască sau mănuși. Poate îi place să fie discret, elegant și rafinat, stăpân pe sine, superputerile sale fiind bine ascunse în ființa sa, departe de ochii lumii.
Ce superputeri are? Una singură, cea mai importantă, desăvârșită: puterea cunoașterii. Cu ajutorul lui, am reușit să stăpânesc limba română, să fac calcule complicate, să călătoresc peste tot în lume, să-mi cunosc strămoșii, să aud muzica, să vorbesc limbi străine, să iubesc animalele, să îndrăgesc mișcarea și tot ce mă-nconjoară.
Când eram mică și mă întreba cineva ce vreau să devin când voi crește, răspunsul meu era același: vreau să mă fac profesoară.
Marta Georgescu, clasa a VI-a C
Prof. Adelina Zamfir
Desenele au fost realizate de elevii clasei a III-a A, cu ocaziua Zilei Internaționale a Educației.
Citește și:
