Închide
Lotul olimpic de matematică al României a obținut, săptămâna trecută, o performanță remarcabilă: locul 1 în Europa și locul 5 la nivel mondial, la Olimpiada Internațională.
Dintre cei șase elevi români medaliați, cinci provin dintr-o școală privată: Liceul Teoretic Internațional de Informatică (ICHB).
Prof. Flavian Georgescu, ”antrenorul” lotului de matematică de la ICHB, vorbește, în interviul acordat Educație Privată, despre metodele pe care le folosește pentru a-și pregăti elevii pentru competiții, dar și despre importanța pe care o acordă stabilității emoționale a acestora, precum și relației pe care o dezvoltă cu ei.
Sunteți, la rândul dumneavoastră, fost olimpic. Acum, coordonați o echipă care a obținut cele mai bune rezultate din ultimii 23 de ani. Ne puteți descrie câteva coordonate din mentalitatea care aduce un adolescent la acest nivel?
Prof. Flavian Georgescu: În primul rând, un elev olimpic la acest nivel trebuie să stea foarte bine emoțional. Mereu le spun elevilor mei că un om de succes nu se definește prin a câștiga toate competițiile, ci prin a ști să se ridice de fiecare dată când are un insucces. Toți cei șase componenți ai echipei au reușit să rezolve absolut toate problemele cotate ușoare și medii din concurs. Acest lucru nu s-a mai întâmplat în ultimii mulți ani. Avem nevoie de o echipă omogenă, robustă, în care să ne putem baza. Acești băieți au arătat maturitate și forță. Meritul lor este cu atât mai mare ținând cont că s-au pregătit în ani de pandemie când olimpiadele erau anulate și nu existau semne că lucrurile vor reveni la normal. A fost o muncă extrem de dificilă pentru a putea rămâne acolo sus cu speranța că sacrificiul muncii va fi încununat. Îmi aduc aminte că îi asiguram pe elevii mei că dacă vor continua să muncească la fel de serios, rezultatele vor veni sută la sută. Și ce rezultate au venit!
Care sunt prioritățile unui elev olimpic și cum se organizează el, pentru a se pregăti pentru competiții?
Organizarea timpului unui elev olimpic este crucială. Din prima zi de școală cu o generație nouă, îi rog pe copii sa își creeze un orar pe care să îl pună în fața lor, pe birou, pentru a-l vedea în permanență. Dacă nu organizăm noi timpul, ne organizează timpul pe noi. Așa apare insuccesul multor elevi care ar putea ajunge în vârf. Performanța este prioritatea oricărui olimpic. Sunt multe ore de pregătire pentru a ajunge la acest nivel. Chiar am făcut un calcul și am realizat ca am depășit cu mult o mie de ore de pregătire la liceu în ultimii trei ani cu Robert, Andrei și Radu. Aici, aș vrea să accentuez ceva. Nu sunt de acord cu opinia că un elev olimpic trebuie să iși dedice absolut tot timpul liber pregătirii la matematică sau oricărei alte discipline. Este total greșit. Să nu uităm că acești elevi se află într-o perioada critică a vieții lor. Dacă acum nu ies în oraș la un suc, la un film, nu ies în parc cu bicicleta, nu joacă un fotbal în curtea școlii… atunci când? Le spun tuturor părinților și elevilor cu care colaborez că cea mai mare performanță pentru mine înseamnă ca la finalul clasei a 12a să îi vad niște oameni fericiți, împliniți, dezvoltați emoțional. Da, marea parte a timpului lor este dedicată performanței, dar să dăm cezarului ce e al cezarului. Este necesar ca la această vârstă, elevul să se dezvolte multilateral și să fie demn de a intra într-o societate a zilelor noastre. În acest sens, îi sprijin cât pot eu de mult și încercăm să ieșim cât mai mult la un tenis, un biliard, un fotbal, o seara de karaoke etc
Există o diferență între a pregăti un elev olimpic și a pregăti o echipă? Sunt lucruri pe care le aplicați pentru a coagula această echipă, pentru a-i face să colaboreze și să se solidarizeze? Sau performanța echipei e doar suma performanțelor individuale?
În clasele mele sunt olimpici cu dorințe destul de diverse. Unii doresc să ajungă la etapa națională, alții la faza internațională etc. Este destul de greu să ne împărțim munca, dar o scoatem la capăt mereu. Fiecare elev are nevoile lui specifice, însă pregătirea într-un grup are beneficiile ei foarte mari. Olimpicii intră într-o competiție, se luptă să rezolve fiecare cel mai rapid problemele, se pot compara în permanență cu colegii lor rivali etc.
Legat de performanța echipei și omogenitatea acesteia, aș vrea să scot în evidență un aspect. Un rol esențial îl are coordonatorul lotului, domnul profesor conf. univ. dr. Cătălin Gherghe. Schimbările făcute în ultimii ani, pasiunea și implicarea dumnealui au dus către o selecție impecabilă… un om de nota 100 care și-a pus amprenta și iată rezultatele… Pe de altă parte, Societatea de Științe Matematice din România condusă de către domnul profesor univ. dr. Radu Gologan a susținut olimpiada chiar și în anii de pandemie. Fără acest sprijin enorm pentru care îi mulțumim, olimpiada poate nu mai exista în acest moment.
Cum v-ați definit relația cu membrii echipei? Le sunteți doar profesor sau aveți și un rol de mentor și de partener informal?
Vreau să cred că înainte de a le fi profesor, mentor sau orice altă titulatură, sunt prietenul lor. La această vârstă, pe lângă informațiile tehnice, de matematică, apar multe alte probleme și nevoi care le pot împiedica performanța. Discut cu ei aproape orice subiect legat de viață în general. Încerc să îi sprijin cu tot ce îmi stă în putință. Acest lucru îmi vine foarte natural pentru că am trecut și eu prin această perioadă dificilă din viață și știu ce nevoi am avut. Așa că îmi este foarte simplu să îi înțeleg și să îi susțin. Este o plăcere pentru mine această meserie și de aceea am refuzat orice ofertă de a pleca din țară. Iubesc olimpicii, iubesc competițiile și vreau să fac performanță în România.
Cum identificați potențialul de performanță la un elev?
De cele mai multe ori, părinții îmi cer să testez elevul la început de drum. Nu prea fac asta. Pentru că eu cred foarte mult în potențialul nedescoperit din fiecare copil. Cunosc elevi geniali care pentru că nu lucrează sau din alte motive individuale nu performează. De asemenea, cunosc multe cazuri de copii care nu au epatat inițial, dar care prin muncă au ajuns la niște performanțe greu de imaginat. Vreau să încep drumul cu fiecare elev olimpic, oferindu-i toată încrederea și susținerea mea. Apoi, vedem unde putem ajunge.
Cum vedeți relația între performanța internațională și media de pregătire dintr-o școală? Există caracteristici din pregătirea pentru olimpiade care pot fi preluate și în învățământul de masă?
Din păcate, învățământul de masă nu poate contribui prea mult în sprijinul elevilor olimpici pentru că așa este sistemul conceput în momentul de față. Subiectele de la concursuri și olimpiade depășesc cu mult media a ceea ce se învață la școală. Este nevoie de o pregătire suplimentară a elevilor olimpici. Dar, există soluții. Noi, profesorii, împreună cu părinții, vedem potențialul copilului. Acolo unde observăm elevi talentați, trebuie să îi susținem, să le oferim suport și informație în plus pentru a îi putea crește la adevărata lor capacitate.
