Închide
Nivelul educației a scăzut și minuni nu se pot face, spune Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, într-o analiză pentru Revista Golan. Politologul afirmă că situația a generat consecințe grave, iar o bună parte dintre profesori aderă la conspiraționism.
Politologul subliniază că nivelul de educație în sistemul public este în declin constant, iar politica de salarizare a contribuit la atragerea în profesia didactică a unor persoane care nu căutau excelența, ci un loc de muncă stabil. Situația a generat consecințe grave, inclusiv tendințe conspiraționiste printre profesori.
„Din păcate, nivelul de educație a scăzut. Educația în sistemul public funcționează din ce în ce mai prost, elevii nu recunosc autoritatea profesorilor, deci aceștia nu mai pot transmite cunoștințe sau trebuie să fie din ce în ce mai inventivi. Asta nu înseamnă că este un eșec generalizat, dar că există în general un dezinteres de ambele părți – și al profesorilor, și al elevilor –, cu consecințe grave asupra viitorului României. În condițiile în care nu este o criză economică gravă, un număr mare de absolvenți de liceu părăsesc România pentru a face studii universitare în alte părți, ba chiar au început să părăsească România și pentru liceu. Nu vorbim de câteva persoane, ci vorbim de mii, zeci de mii de persoane care pleacă și nu se vor mai întoarce decât în mică măsură și doar în excursie. Asta este o pierdere importantă și este din cauza situației din învățământ. Minuni nu se pot face”, a declarat Cristian Pîrvulescu pentru Revista Golan.
Schimbările frecvente de miniștri ai Educației și absența unor soluții durabile pentru problemele sistemului educațional le resimțim astăzi, iar modul în care sunt utilizate rețelele de socializare contribuie negativ.
„Numărul de miniștri ai Educației, care s-au schimbat în cei 34 de ani, a fost imens. Dar, pe de altă parte, ministrul Educației nu poate să facă foarte mult și nici ministerul, pentru că este o problemă legată de valori și aspirații ale celor care fac educația: educatori, învățători, profesori, dar și cei care în spatele lor asigură funcționarea întregului sistem. Din cauza unei politici nu foarte inteligente de salarizare, cei care au ales profesia didactică nu au fost neapărat cei mai buni, ci cei care au preferat comoditatea unui salariu sigur, chiar dacă nu era foarte mare. Și acum plătim consecințele acestei situații, pentru că o bună parte dintre ei aderă ușor la conspiraționism, sunt masă de manevră și sunt foarte nemulțumiți de nivelul salarial. Deși România s-a dezvoltat foarte mult, ea nu poate să crească salariile la infinit”, mai spune decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA pentru Revista Golan.
De asemenea, rezultatele testelor care măsoară capacitatea elevilor de înțelegere a unui text nu sunt îmbucurătoare, însă România nu este unică și nici nu se află în cea mai gravă situație. Iar Cristian Pîrvulescu atrage atenția asupra unei situații tragice: o competiție între băieți, în care învinge cine citește mai puțin. Citește articolul integral în Revista Golan.
