DOCUMENT Rezultate PISA 2022: Scorurile elevilor români, apropiate de cele din 2018

Photo 104175343 © Samorn Tarapan | Dreamstime.com

Scorurile medii obținute de elevii din România la testarea PISA 2022 au fost similare cu cele înregistrate în 2018 la matematică, lectură și științe, conform notei de țară realizată de OECD.

Ce spune OECD despre elevii români, în nota de țară:

• La matematică, scorurile medii din anul 2022 au fost mai scăzute față de cele din anii 2012 și 2015. La lectură și științe, rezultatele din cadrul acestui ultim ciclu PISA au fost similare cu cele obținute la evaluările PISA precedente, începând cu anul 2012. Astfel, performanța medie din ultimul deceniu, la aceste două domenii, poate fi descrisă drept stabilă. Deși nu au fost înregistrate îmbunătățiri semnificative, această stabilitate poate fi considerată pozitivă în contextul extinderii învățământului obligatoriu și al îmbunătățirii accesului la educație al grupurilor marginalizate ‒înscrierea în învățământul liceal a luat amploare în 2012‒2022 și astfel, numărul tinerilor de 15 ani eligibili pentru evaluarea PISA a crescut. 

• În perioada mai recentă (2018‒2022), diferența dintre primii 10% elevi (cei cu cele mai bune performanțe) și ultimii 10% (cei cu cele mai slabe performanțe) nu s-a schimbat semnificativ  la matematică, lectură sau științe. 

• Comparativ cu anul 2012, proporția elevilor care au obținut rezultate sub nivelul competenței de bază a crescut cu 8 puncte procentuale la matematică și cu 7 puncte procentuale la științe, în timp ce la lectură a rămas constantă.

• Elevii din România au obținut rezultate mai scăzute decât media OCDE la matematică, lectură și științe.
• O proporție mai mică de elevi din România, față de ​​media țărilor OCDE, au avut performanțe de nivel ridicat ‒ nivelul 5 sau 6. De asemenea, proporția elevilor din România care au atins cel puțin nivelul minim de competență (nivelul 2) a fost mai mică decât ​​media țărilor OCDE, la toate cele trei domenii.

Ce știu și ce pot face elevii la matematică

• În România, 51% dintre elevi au atins cel puțin nivelul 2 de competență la matematică, procent semnificativ mai scăzut față de ​​media OCDE (69%). Elevii încadrați la acest nivel sunt capabili să interpreteze și să recunoască, fără instrucțiuni directe, modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic (de exemplu, compararea distanței totale pe două rute alternative sau conversia prețurilor într-o monedă diferită). Peste 85% dintre elevii din Singapore, Macao (China), Japonia, Hong Kong, Taiwan (China) și Estonia s-au situat la acest nivel sau la nivelurile superioare. 
• Aproximativ 4% dintre elevii din România au avut performațe ridicate ‒ au atins nivelul 5 sau 6 la matematică (media OCDE a fost de 9%). Șase țări și economii asiatice au avut cele mai mari ponderi de elevi cu performanțe superioare: Singapore (41%), Taiwan ‒ China (32%), Macao ‒ China (29%), Hong Kong* (27%), Japonia (23%) și Corea (23%). Elevii, de la acest nivel, pot  construi modele matematice ale unor situații complexe și pot selecta, compara și evalua strategii adecvate de rezolvare a problemelor. Doar în 16 din 81 de țări și economii participante la PISA 2022, procentul elevilor care au atins nivelul 5 sau 6 de competență a depășit pragul de 10%.

Ce știu și ce pot face elevii la lectură

• Aproximativ 58% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la lectură (media OCDE a fost de 74%). Acești elevi pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime moderată, pot găsi informații bazate pe criterii explicite, uneori complexe, și pot reflecta asupra scopului și formei textelor atunci când li se cere în mod explicit să facă acest lucru. Ponderea elevilor de 15 ani care au atins cel puțin nivelul minim de competență la lectură (nivelul 2) a variat de la 89% în Singapore, la 8% în Cambodgia.
• În România, 2% dintre elevi au obținut la lectură rezultate de nivel 5 sau 6 (media OCDE a fost de 7%). Acești elevi pot înțelege texte lungi, pot aborda concepte abstracte și pot diferenția faptele de opinii, folosindu-se de indicii implicite referitoare la conținutul sau sursa informației.

Ce știu și ce pot face elevii la științe

• Aproximativ 56% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la științe (media OCDE a fost de 76%). Acești elevi pot recunoaște explicația corectă privind fenomenele științifice familiare și pot folosi astfel de cunoștințe pentru a-și da seama, în cazuri simple, pornind de la datele furnizate, dacă o concluzie este validă.
• În România, 1% dintre elevi au performanțe superioare la științe ‒ nivelul 5 sau 6 de competență (media OCDE a fost de 7%). Acești elevi pot aplica într-o varietate de situații (inclusiv în cele nefamiliare), în mod creativ și autonom, cunoștințele științifice acumulate.

Decalaje de performanță în România

Decalaje socioeconomice 

Figura 3. Performanța medie la matematică, în funcție de statutul socioeconomic al elevilor stabilit pe baza quintilelor de la nivelul eșantionului internațional 

Indexul PISA privind statutul economic, social și cultural (ESCS)

Notă: Mărimea punctelor este proporțională cu procentul elevilor din fiecare quintilă a statutului socioeconomic, raportat la populația din care aceștia fac parte. Quintilele au fost calculate la nivelul eșantionului internațional. Fiecare quintilă include 20% dintre elevii participanții la PISA; în cadrul fiecărui eșantion național, proporția poate fi diferită de 20%.

Barele verticale care se extind în jurul punctelor reprezintă o măsură a incertitudinii asociate fiecărei medii estimate (intervalul de încredere de 95%). Zona umbrită indică incertitudinea asociată primei estimări afișate în partea stângă a graficului.

• Indexul PISA privind statutul economic, social și cultural este calculat astfel încât toți elevii care susțin testul PISA, indiferent de țara în care locuiesc, să poată fi plasați pe aceeași scală socioeconomică. Acest lucru înseamnă că indexul PISA poate fi utilizat pentru a compara performanța elevilor din medii socioeconomice similare, dar din diferite țări. Cei 7,5% dintre elevii din România care se află în quintila inferioară a scalei socioeconomice ‒ ceea ce înseamnă că se numără printre cei mai dezavantajați elevi care au susținut testul PISA în 2022 ‒ au obținut la matematică scorul mediu de 337 de puncte. Prin comparație, în Turcia și Vietnam, unde aproximativ unul din trei elevi au un statut socioeconomic similar, performanța medie în rândul acestui grup a fost de 424, și respectiv 438 de puncte.
• În România, elevii avantajați din punct de vedere socioeconomic (primii 25% în ceea ce privește statutul socioeconomic) au obținut performanțe superioare elevilor dezavantajați (cei 25% din partea de jos a distribuției), diferența fiind de 132 de puncte la matematică. Aceasta este mai mare față de diferența medie dintre cele două grupuri (93 de puncte), în medie, în țările OCDE.
• Între 2012 și 2022, decalajul de performanță la matematică corelat cu statutul socioeconomic, s-a extins în România, în timp ce decalajul mediu în țările OCDE a rămas stabil.
• Statutul socioeconomic a fost un predictor al performanței la matematică în toate țările și economiile participante la PISA. În România, acesta a explicat 26% din variația performanței la matematică în PISA 2022 (comparativ cu 15%, în medie, în țările OCDE).
• Aproximativ 7% dintre elevii dezavantajați din România au reușit să obțină scoruri medii corespunzătoare nivelurilor superioare de competență la matematică. Acești elevi pot fi considerați rezilienți din punct de vedere academic, deoarece, în ciuda dezavantajului lor socioeconomic, au atins excelența educațională în comparație cu alți elevi din propria țară. În medie, în țările OCDE, 10% dintre elevii dezavantajați au obținut rezultate corespunzătoare nivelurilor superioare de competență la matematică în propriile țări.

Diferențe de gen în ceea ce privește performanțele la matematică, lectură și științe 

• În cazul României, în medie, băieții și fetele au avut performanțe similare la matematică. În schimb, la lectură, fetele au depășit băieții cu 26 de puncte. În aproape toate țările și economiile care au participat la PISA 2022, cu două excepții (79 din 81 de țări), fetele au obținut, în medie, performanțe mai bune față de băieți la lectură. La matematică, băieții au depășit fetele în 40 de țări și economii, fetele au depășit băieții în alte 17 țări și economii, iar în restul de 24 de țări nu s-au obținut diferențe semnificative între performanțele fetelor și cele ale băieților. 
• La matematică ponderea celor cu performanțe scăzute ‒ rezultate sub nivelul 2 ‒ este aceeași în rândul băieților și al fetelor (49%). La lectură, însă, această pondere a fost mai mare în rândul băieților (36% dintre fete și 47% dintre băieți). Dacă ne referim la elevii cei mai performanți la matematică ‒ cei care au atins Nivelul 5 sau 6 ‒ ponderea a fost mai mare în rândul băieților (5%, comparativ cu 3% dintre fete), iar la lectură, ponderea a fost aceeași în rândul băieților și al fetelor (2%).
• Între 2012 și 2022, performanța la matematică a scăzut într-o măsură similară atât în rândul băieților cât și al fetelor.

Citește documentul, integral, aici:

countrynote_ROU_ro_4.12_2_figuri-1