fbpx

Comunismul pe înțelesul corporatiștilor: proiectul care compară ”Epoca de aur” cu prezentul

Sursă imagine, captură din spectacolul susținut de Corul de copii radio (https://www.youtube.com/watch?v=WmNPrLbU5nY&fbclid=IwAR1N5MRJJoT3PoFjA4l_91BPQn8oywiRKNEiRC3eZmp31iCd3QjtzYfwkYg)

Un proiect cultural își propune să pună comunismul față în față cu zilele noastre, anunță postul național de televiziune.

După ce au observat că anii de comunism sunt priviți de români fie cu nostalgie, fie cu patimă, un grup de cercetători în antropologie și cultură vizuală au demarat un studiu al obiceiurilor sociale din epoca ceaușistă, relatează TVR.

Potrivit sursei citate, cercetătorii  compară trecutul comunist cu ce se petrece în prezent atât în mediul de lucru al companiilor cât și în viața privată a cetățenilor.

Proiectul „Comunismul pe înțelesul corporatiștilor” se adresează atât generațiilor decrețeilor (Șoimii Patriei, Pionierii sau foștii UTC-iști) cât și generațiilor ulterioare, născute sau nu în comunism.

”Putem, la 30 de ani de la căderea comunismului în România, observa fenomenele socio-culturale care au legătură cu acesta. Comunismul este privit polarizat, fie cu o nostalgie care vine cu suprapunerea acestuia peste anii tinereții, cu un aer de vintage cool, fie cu o ură și patimă. Condamnat oficial în România în 2006 ca sistem opresiv și criminal, comunismul a lăsat în istorie urme traumatice care sunt încă departe de se fi încheiat atât ca și studiu, cercetare cât și ca efecte.

O zonă explorată cu mai multă căldură rămâne viața domestică, privată din perioada comunistă, a unor generații care aveau foarte multe lucruri în comun, de la obiceiuri sociale create datorate aceleași lipsuri la accesul la activități și produse de consum similare”, afirmă autorii proiectului.

Cercetarea online „Comunismul pe înțelesul corporatiștilor” este organizată pe secțiuni precum „Sala de lectura digitală” – o platformă de tip bibliotecă, sau „Camera audio-video” cu materiale și interviuri cu cercetători și istorici interesați de perioada comunistă.

„Sala virtuală de expoziții” va însemna plimbarea virtuală printr-un spațiu expozițional, cu posibilitatea de close-up, fără a fi necesar un echipament specific (ochelari VR).

Sala de lectură digitală înseamnă o platformă de tip bibliotecă (fișări după mai multe tipuri de filtre), în care materialele de studiu sunt sub mai multe formate.

Camera audio-video” se referă la secțiunea care găzduiește materiale și interviuri video susținute de cercetători și istorici. 

Temele secțiunilor cercetării sunt: 

Cultura organizațiilor de tineret: de la uniforme la norme
Secțiunea prezintă care au fost câteva dintre preocupările sub care tinerii au fost organizați de către diferite instituții ale statului dar și prin rețele personale sociale.

Este de interes pentru cercetare și fenomenul cine-cluburilor, filmele produse de cine cluburi precum: Cineclub „Oțelu Roșu”, Cineclubul Minerul Anina, Cineclub „Optic ’76” IGOR, Amafilm Lupeni, Cineclubul Margana, Focal XX – Hiderom, Zboina Focșani, Cineclub „Urania”, Cineclubul „Ecran 5”, Reșița, Cineclub „Energia” UCMR, Cineclubul carierei miniere Veţel, filme care prezintă viața din fabrică „Cei cu care ne mândrim”, protecția muncii, „Consecințele unor neglijențe”, evenimente de tineret precum „Cupa Păcii și Prieteniei”, „Prima zi de școală”, „Sărbătorirea zilei naționale 23 August”. Se cercetează paralele între tipurile de activități muncitorești din perioada comunistă și cele din prezent, privilegiind modurile în care munca a intrat în preocupările socio-culturale ale societății și se pregătește o selecție de filme în această direcție.

Se urmărește și fenomenul muzical: cum se alcătuiau comunitățile de tineret în jurul preocupărilor muzicale, cum se făcea rost de muzică prin înregistrare, schimburi și împrumuturi între tineri de discuri de vinil, benzi de magnetofon, casete audio. Un studiu de caz (din documentele CNSAS si arhiva familiei) în această secțiune va fi emisiunea de radio „Metronom” realizată de Cornel Chiriac, mai întâi pentru Radio România, mai apoi pentru Radio „Europa Liberă” și modul în care această emisiune a creat un fenomen de referință în rândul tinerilor.

Grupul de cercetători acordă o atenție deosebită modului în care mediul de lucru corporatist al zilelor noastre se aseamănă din punctul de vedere al organizării cu disciplina impusă la locul de muncă în anii de comunism.

Proiectul „Comunismul pe înțelesul corporatiștilor” se desfășoară în parteneriat cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și este susținut financiar de Administrația Fondului Cultural National.

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Pagina data web este protejata cu reCAPTCHA care este in aplicarePolitica confidialitatii si Conditiile de service Google.