Închide
Vera Jourova, vicepreședinte al Comisiei Europene, a avertizat că următorul front al fenomenului ”fake news” este vaccinarea, anunță Biziday.
Potrivit sursei citate, în doar două luni, dorința de vaccinare a scăzut cu 20% în Germania. Jourova a subliniat că știrile false afectează nu numai sănătatea cetățenilor, dar și pe a democrației, căci subminează capacitatea de răspuns a guvernelor și are un impact asupra economiei.
Oficialii europeni acuză Rusia și China de răspândirea unor periculoase dezinformări, mai ales de la izbucnirea pandemiei de coronavirus. Josep Borrell, Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe a declarat că Pandemia de coronavirus a fost acompaniată de o masivă “infodemie”: “Am fost martorii unui val de informații înșelătoare, farse și teorii ale conspirației, dar și a unei influențe țintite de actori statali. Unele dintre ele au urmărit slăbirea Uniunii și a statelor sale membre“.
China a reacționat la acuzațiile Comisiei Europene, printr-un purtător de cuvânt care a precizat că țara sa se consideră o victimă a fakenews și că a luptat întotdeauna împotriva diseminării acestora.
BBC: 7 sfaturi pentru a opri dezinformarea și avalanșa de fake news de pe internet
Dezinformarea pe tema noului coronavirus inundă internetul, iar „igiena informațiilor” devine un lucru indispensabil, pentru a opri avalanșa de fake news.
Deci ce puteți face pentru a opri răspândirea știrilor false în mediul online?
Iată 7 sfaturi documentate de BBC News
1. Opriți-vă și gândiți-vă
Doriți să ajutați familia și prietenii și să îi țineți la curent. Așadar, atunci când primiți sfaturi proaspete – fie prin e-mail, WhatsApp, Facebook sau Twitter – este posibil să doriți să le transmiteți rapid.
Experții spun, însă, că primul lucru pe care îl puteți face pentru a opri dezinformarea este să vă opriți și să vă gândiți.
Dacă aveți îndoieli, opriți-vă impulsul de a le distribui și verificați suplimentar informațiile primite.
2. Verificați sursa
Înainte de a transmite mai departe o știre, puneți câteva întrebări de bază despre sursa din care aceasta provine.
Este un mare steag roșu dacă sursa este „un prieten al unui prieten” sau „vecinul colegului mătușii mele”.
„Cele mai fiabile surse de informații rămân organisme de sănătate publică precum NHS, Organizația Mondială a Sănătății sau Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA.” spune Claire Milne, redactor-redactor al organizației Full Fact, din Marea Britanie.
Experții nu sunt infailibili. Dar ne putem baza pe ei mai mult decât pe informații din surse obscure, precum ruda îndepărtată a unui străin pe WhatsApp.
3. Ar putea fi un fals?
Aparențele pot fi înșelătoare. Este posibilă imitarea conturilor deținute de autorități oficiale sau de instituții de presă. Imaginile pot fi, de asemenea, modificate pentru a face să pară că informațiile au venit de la un organism public de încredere.
Verificați conturile și site-urile web cunoscute și certificate. Dacă nu găsiți cu ușurință informațiile, ar putea fi un fals. Și dacă o postare, un videoclip sau un link pare dubios, probabil este un fals.
Literele majuscule și fonturile nepotrivite sunt ceva ce experții în fact-checking folosesc ca indicator pentru mesajele care ar putea fi înșelătoare, potrivit lui Claire Milne de la Full Fact.
4. Nu sunteți sigur dacă este adevărat? Nu distribuiți!
Nu transmiteți lucrurile pe principiul „în caz că ar fi adevărat”. S-ar putea să faceți mai mult rău decât bine.
Și aveți grijă – fotografia sau textul pe care îl împărtășiți ar putea fi scoase din context.
5. Verificați fiecare fapt, individual
Există o notă vocală care circulă pe WhatsApp. Persoana care vorbește în notă spune că traduce sfatul unui „coleg care are un prieten” care lucrează la un spital. A fost trimis la BBC de zeci de oameni din întreaga lume. Dar este un amestec de sfaturi precise și inexacte.
Când primiți liste lungi de sfaturi, este ușor să crezi totul în ele doar pentru că știi sigur că unul dintre sfaturi (să zicem despre spălarea mâinilor) este adevărat. Dar nu este întotdeauna cazul.
6. Atenție la postările emoționale! Lucrurile care ne înfricoșează, ne înfurie, ne neliniștesc sau ne bucură tind să devină virale.
„Frica este unul dintre cei mai importanți factori care permit dezinformarea să se răspândească”, spune Claire Wardle de la First Draft, o organizație care îi ajută pe jurnaliști să abordeze dezinformarea online.
Apelurile urgente la acțiune sunt, de multe ori, concepute pentru a provoca anxietatea – așa că fiți atenți.
„Oamenii vor să-i ajute pe cei dragi să rămână în siguranță, așa că atunci când văd <Sfaturi pentru prevenirea virusului!> sau <Ia acest supliment alimentar!> oamenii vor să facă tot ce pot pentru a ajuta ”, spune ea.
7. Gândește-te la propriile prejudecăți
Distribui ceva pentru că știi că este adevărat – sau doar pentru că ești de acord cu asta?
Carl Miller, directorul de cercetare al Centrului pentru Analiza Social Media la Think Tank Demos, spune că avem mai multe șanse să împărtășim postări care consolidează convingerile noastre existente, chiar dacă riscul ca acestea să fie fake news este unul mare.
vaccinarea vaccinarea vaccinarea
