”Ieșiți din bula care doar vă validează părerile!” Cum a fost la Conferința Raționalilor

de Marcel Bartic

“Ieșiți din bula care doar vă validează părerile. Lăsați ușa deschisă și pentru cei gândesc altfel decât o faceți voi. Ascultați și argumentele care vă pun în situații incomode. Rezultatul unei polemici trebuie să fie aflarea adevărului nu impunerea unor convingeri sau sistem de gândire. Statistic vorbind, concluziile care reies dintr-o discuție cu opinii pro și contra sunt mult mai bune decât cele în care nu există opoziție.” 

De departe, sunt ideile care mi-au atras atenția în mod deosebit la Conferința Raționalilor, care a avut loc zilele trecute la Iași și a fost organizată de Asociația Umanistă Română și Asociația Secular-Umanistă din România. Eduard Ezeanu, autorul prezentării “Raționalitate și persuasiune”, a reușit să-și provoace auditoriul la un inedit exercițiu de gândire critică, legat de abilitățile necesare unui dialog bazat pe dovezi, logică și onestitate. Capacitatea de a accepta păreri diferite de cele proprii nu este, să recunoaștem, cea mai spectaculoasă abilitate a unui Homo Sapiens Sapiens iar într-o lume în care “dialogul surzilor” a devenit regula, nu excepția, acest demers mi s-a părut mai mult decât binevenit. 

Și nu a fost singurul. Pe parcursul celor două zile, cât a durat evenimentul, participanții la conferință au avut ocazia să interacționeze, în contextul dezbaterilor generate de tema “Alegeri dificile în Politică și Știință”, cu specialiști din diferite domenii de activitate. Arheologul ieșean George Bodi a oferit o interesantă perspectivă asupra rațiunii și emoției exprimate de ceramica cucuteniană precum și aportul neuroștiințelor la descifrarea simbolurilor care au făcut-o celebră. Pledoaria pro-vaccin făcută de Toma Pătrașcu, directorul Bucharest Science Festival, s-a sprijinit nu doar pe relevante date statistice ci și pe inedite exemple din istoria modernă. Uite așa am aflat, cu surprindere, că “meșteșugul vaccinarisitului în Țările Române” era o condiție pentru hirotonisirea unui preot în secolul al XIX-lea. Anabella Costache, project manager Funky Citizens, a explicat celor prezenți importanța protestelor pentru România de azi iar Atila Nyerges, membru fondator ASUR, a lansat participanților la conferință o invitație la reflecție cu privire la felul în care tehnologia poate “îmbunătăți moravurile noastre istorice”. Cercetătorul Silviu Gurlui, director al laboratorului LOASL din cadrul Facultății de Fizică, Universitatea “Al. I. Cuza” Iași, a atras atenția cu privire la problemele foarte grave pe care nepăsarea statului român le produce în legătură cu poluarea aerului și dezinteresul față de ramuri esențiale ale cercetării românești.

Programul conferinței a inclus și expunerea Silviei Batorii, înginer Thales Alenia Space, reprezentanta României în cadrul Space Generation Advisory Council, organizație cu rol consultativ ONU. Interesată de tehnologie și explorarea spațiului cosmic, Silvia a descris posibilitățile și provocările pe care omenirea, în contextul relației actuale dintre știință și politică, le are referitor la cunoașterea spațiului cosmic. La eveniment a fost prezent și Cosmin Grădinariu, co-fondator și coordonator Rise-Out, primul grup organizational care desfășoară proiecte și evenimente pentru comunitatea LGBT din Iași. Prezentarea lui Cosmin a inclus o descriere a etapelor istorice privind  recunoașterea drepturilor minorităților sexuale precum și provocările cu care acestea se confruntă în zilele noastre. Faptul că homosexualitatea este un dat biologic și nu o alegere reprezintă încă o necunoscută pentru o mare parte din societatea românească. Acest lucru reclamă, pe bună dreptate, implicare și susținere din partea acelui segment al societății care își revendică sistemul de valori de la cunoașterea științifică, toleranță și acceptarea diversității.

Am fost entuziasmat să iau parte la niște discuții care mă interesează în mod deosebit dar și pentru că mi s-a oferit spațiu pentru o prelegere integrată temei generale a evenimentului de la Iași: “Alegeri dificile în Politică și Știință”. Am amintit, cu această ocazie, câteva din momentele sensibile ale relațiilor Bisericii Ortodoxe cu statul în timpul regimului comunist. Aspecte precum desființarea Bisericii Greco-Catolice, trecutul legionar al unor clerici sau colaborarea unor înalți ierarhi ortodocși cu autoritățile comuniste și vechea Securitate  merită mai multă atenție din partea cercetătorilor sau cel puțin reevaluarea unor concluzii în ceea ce le privește. Am subliniat, de asemenea, dificultățile cu care istoricii interesați de acest subiect se confruntă, din perspectiva accesului la documentele din arhivele Bisericii.

 Având deja câțiva ani de când este organizată, Conferința Raționalilor a devenit deja o tradiție a organizațiilor civice care o pregătesc în fiecare an. Potrivit organizatorilor, este “un eveniment anual care promovează gândirea știinţifică, valorile umaniste, secularismul și educaţia știinţifică.” 

În condițiile în care societatea românească se confruntă cu o gravă criză a sistemului de educație, înregistrează carențe serioase privind cunoașterea științifică și gândirea critică, Conferința Raționalilor se înscrie în seria inițiativelor mai mult decât necesare. Inovația, rigoarea științifică, gândirea critică și apelul la argument sunt pilonii pe care acest eveniment se sprijină și m-aș bucura să știu că va avea continuitate.