Ce m-a bucurat pe mine din rezultatele PISA 2022

Rezultatele pisa 2022

de Daniela Vișoianu, expertă în educație

Nu aveam cum să avem rezultate semnificativ mai bune la PISA 2022 față de cele din 2018. Dar avem motive să apreciem modul în care am traversat pandemia de COVID-19 și să reflectăm la parte din rezultate.

România continuă să fie sub media țărilor OECD, atât ca procent al elevilor cu performanțe slabe, cât și ca procent al elevilor cu performanțe înalte. Consider că în absența unui nou curriculum de gimnaziu și liceu nu vom face un salt semnificativ.

Corelațiile dintre performanțe și statutul economic, social și cultural ne arată că cei 7,5% dintre elevii români cei mai afectați de sărăcie au rezultate mai slabe la matematică decât elevi care trăiesc în condiții echivalente, din țări ca Turcia sau Vietnam. Criza a accentuat decalajul de performanță la matematică între cei mai săraci și cei care sunt în primii 25% din punct de vedere socio-economic. Probabil că unul din cinci elevi români are nevoie de o investiție consistentă în servicii integrate de sprijin, o schimbare de curriculum nu poate să ajungă la el transformatoare, pentru că e nevoie de hrană, locuire, igienă.

Ce m-a bucurat pe mine?

Părinții români au fost mai apropiați de școală decât în alte țări. Mă aștept ca acest indicator să continue să crească, pe măsură ce importanța educației va fi mai bine conștientizată și prin creșterea numărului părinților care au studii universitare sau, pur și simplu, mai mulți ani de școală. 

Am motive să mă întorc, cu gând de recunoștință, la anul 2020 și la ministra de-atunci 😉. Raportul arată pentru România procente în media OECD la capitolul despre învățarea din vremea pandemiei. Doar un sfert dintre elevi au întâmpinat dificultăți în a găsi pe cineva să îi ajute la teme în perioada de închidere a școlilor, ceea ce înseamnă că unui procent important de elevi, cei care completează procentul „analfabeților funcțional” li se face o nedreptate. Ei ar trebui să fie cât mai curând ținta programelor de sprijin în școală și în afara școlii.

Consider că pandemia a fost momentul în care s-a vorbit mult public și s-a înțeles mai bine nevoia de sprijin socio-emoțional. Pentru procentul de 20% dintre elevi de 15 ani care au fost întrebați ZILNIC despre cum se simt merită să le mulțumim profesorilor din România (!)

Este spațiu de creștere în educație prin învățare hibridă, învățare inversată, alte metode, măcar pentru mediile vulnerabile și învățământul simultan, în condițiile în care 69% dintre elevii din România se simt încrezători sau foarte încrezători în a se motiva singuri să lucreze pentru școală. 69% față de doar 51% dintre elevi care au atins cel puțin nivelul 2 de competență la matematică (din 6). 

Cuvântul zilei pare că e „reziliență”. Elevii români au trecut prin criza pandemică cu rezultate relativ asemănătoare celor anterioare. Eu cred că e mai mult și e diferit. România a avut o acoperire bună pentru internet, a dovedit capacitate de mobilizare fără precedent și am avut grijă de copii, cu toții. Am crescut și am învățat împreună să fim mai autonomi în învățare. Am fost conectați la soluțiile globale și am beneficiat de cunoașterea și expertiza spațiului european.

Ar merita să celebrăm și să consolidăm ce am câștigat în pandemie.

Recomandările de învățare/dezvoltare formulate de OECD sunt aici:

https://www.oecd.org/publication/pisa-2022-results/#recommendations