Un studiu al Asociației Americane a Inimii, publicat pe 14 noiembrie 2016 în Science Daily, demonstrează că o copilărie dificilă poate fi asociată cu un risc de tensiune arterială oscilantă.
Fluctuațiile în măsurătorile tensiunii arteriale (variația tensiunii arteriale) au fost asociate în unele studii cu un risc crescut de boli cardiovasculare și complicații ale hipertensiunii arteriale. Cercetătorii de la Colegiul Medical al Universității Augusta din Georgia au investigat impactul „experiențelor dificile din copilărie” precum abuzul sau neglijarea din copilărie, familii disfuncționale sau statut socio-economic scăzut, în timpul tranziției de la copilărie la vârsta adultă. Studii anterioare au legat experiențele dificile din copilărie de o creștere mai rapidă a tensiunii arteriale la vârsta adultă.
Cercetătorii au efectuat monitorizarea periodică a tensiunii arteriale pe parcursul a 23 de ani, pentru a înregistra măsurători ale tensiunii arteriale pe timp de zi și pe timp de noapte la 373 de participanți cu vârste cuprinse între 7 și 38 de ani. Cei care au raportat situații dificile în copilărie aveau cu 17% mai multe șanse să aibă tensiune arterială mai mare decât definiția clinică a hipertensiunii arteriale pe timp de zi.
Cum ar fi fost, azi, viața, fără oameni de știință și pasiunea lor pentru descoperiri? Cu ce am fi scris, dacă nu ar fi inventat Petrache Poenaru stiloul? Știind cât de importante sunt științele pentru lumea în care trăim, Școala Evrika are o metodă de predare axată pe informații esențiale, lăsând copiii să-și alimenteze setea de cunoaștere prin creativitate și imaginație. Dacă vreți să aflați mai multe, intrați pe www.scoala-evrika.ro
„Mediile dificile din copilărie au fost asociate în mod constant cu un risc crescut de hipertensiune arterială în viața ulterioară”, a declarat Shaoyong Su, Ph.D., autorul principal și profesor asociat de pediatrie la Colegiul Medical al Universității Augusta din Georgia. „Am descoperit că acei copii care au experimentat abuz sau neglijare în copilărie, familii disfuncționale și statut socio-economic scăzut, aveau mult mai multe șanse să aibă tensiune arterială mai mare pe timp de noapte, precum și variația tensiunii arteriale pe parcursul a 24 de ore, în plus față de debutul mai rapid al hipertensiunii arteriale la o vârstă mai fragedă.”
Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale pe parcursul a 24 de ore este considerată un predictor mai bun al leziunilor organice și evenimentelor cardiovasculare, deoarece poate evalua nu numai nivelurile tensiunii arteriale pe timp de noapte, ci și variabilitatea tensiunii arteriale în viața reală. Tensiunea arterială a fost monitorizată de până la 15 ori în timpul studiului.
Cercetătorii au afirmat că nu există diferențe în reglarea tensiunii arteriale la diferite vârste, sugerând că modelele evenimentelor adverse din copilărie sunt similare până la vârsta adultă tânără.
Majoritatea medicilor se concentrează pe măsurătorile medii ale tensiunii arteriale, dar noile descoperiri sugerează că ar trebui să întrebe și pacienții mai tineri despre situațiile dificile din copilărie și să fie atenți la variația tensiunii arteriale ridicată, a remarcat autorul studiului.
„Aceasta nu este o problemă pe care majoritatea clinicienilor o abordează în prezent, dar este un pas simplu care ar putea identifica mulți indivizi cu risc de hipertensiune arterială la vârsta adultă și i-ar putea ajuta să obțină controlul la o vârstă mai fragedă. Acest lucru ar putea evita problemele pe măsură ce îmbătrânesc”, a spus el.
Variația tensiunii arteriale a fost legată de o serie de probleme la adulți, inclusiv funcționarea cerebrală scăzută la adulții mai în vârstă, precum și un risc crescut de accident vascular cerebral și o recuperare mai slabă după un accident vascular cerebral. De asemenea, hipertensiunea arterială debutată la o vârstă fragedă și prehipertensiunea au fost legate de boala cardiovasculară preclinică adversă, inclusiv hipertrofia ventriculului stâng și evidența rigidității arteriale crescute.
Rubrica Știință 365 este susținută de Școala EVRIKA.
Poate vă interesează și:
13 noiembrie 1946: A „căzut” prima zăpadă artificială