Închide
La 13 noiembrie 1946, norii de deasupra Muntelui Greylock, din Vestul statului Massachusetts, au fost însămânțați cu cristale de gheață supra-răcite. Așa a fost creată prima zăpadă artificială. Deși nu a fost chiar o furtună de zăpadă – de fapt, niciodată nu a căzut zăpadă pe pământ pentru că s-a topit în aer – evenimentul a creat senzație, devenind vestitorul unei noi industrii.
Vincent Schaefer, cercetător la General Electric, a reușit să însămânțeze norii la o altitudine de peste 4.000 de metri utilizând dioxid de carbon congelat. Practic, Schaefer a replicat în aer liber experiențele de laborator prin care reușise să creeze precipitații prin plasarea gheții uscate într-o cameră răcită.
Foto Credit@DooFi – Operă proprie, Domeniu public
Zburând deasupra Muntelui Greylock (cel mai înalt punct din Berkshires, Massachusetts de vest), Schaefer a aruncat din avion cristalele de gheață și astfel a produs un efect similar în nori, ceea ce a dus la căderea zăpezii până la aproximativ 1000 de metri, înainte de a se evapora în aerul uscat.
Zăpada artificială, ca de altfel și ceața artificială, menită să ascundă navele pe mare, s-au născut din experimentele dezvoltate în timpul celui de-al doilea război mondial. În această perioadă, Schaefer, asociat de cercetare cu Irving Langmuir, laureat al Premiului Nobel, a început să examineze fizica formării norilor. Aceste studii l-au condus la experimentele sale postbelice cu însămânțarea norilor și, finalmente, la dezvoltarea zăpezii artificiale.
Cum ar fi fost, azi, viața, fără oameni de știință și pasiunea lor pentru descoperiri? Cu ce am fi scris, dacă nu ar fi inventat Petrache Poenaru stiloul? Știind cât de importante sunt științele pentru lumea în care trăim, Școala Evrika are o metodă de predare axată pe informații esențiale, lăsând copiii să-și alimenteze setea de cunoaștere prin creativitate și imaginație. Dacă vreți să aflați mai multe, intrați pe www.scoala-evrika.ro
În ciuda protestelor că zăpada artificială nu ar trebui utilizată deoarece interferează prea mult și agresiv cu natura, nu a durat mult pentru ca stațiunile de schi să înceapă să caute modalități de a crea zăpadă artificială pentru utilizarea pârtiilor în ani mai secetoși și cu temperaturi mai ridicate.
În prezent, zăpada artificială este produsă folosind o varietate de mașini și metode. Zăpada artificială este populară acum pe platourile de filmare și în locurile în care zăpada nu cade în mod normal, nu doar pentru industria schiului.
Rubrica Știință 365 este susținută de Școala EVRIKA.
Însâmânțarea norilor este tehnica prin care se încearcă modificarea cantității de precipitații care sunt produse de anumiți nori prin dispersarea în atmosferă a anumitor substanțe care servesc ca nuclee de condensare. Se folosește zăpadă carbonică, iodură de argint sau unele nuclee de condensare hidroscopice, care să favorizeze formarea cristalelor de gheață sau a picăturilor de ploaie.
Aceste însămânțări sunt posibile în condiții limitate, atunci când masele de aer, obligate să se înalțe rapid din cauze orografice, ajung la temperaturi scăzute (-4°, -8 °C) și sunt suprasaturate cu vapori de apă, dar nu există suficienți nuclei de condensare pentru a se desăvârși acest proces și a declanșa ploaia. Procesul de însămânțare se poate face atât din avioane cât și de la sol.
Poate te interesează și:
12 noiembrie 1935: Dr. Egas Moniz efectuează prima lobotomie
