Închide
Înainte de adoptarea SOS ca semnal de urgență, diferite țări și organizații foloseau propriile coduri și semnale pentru a solicita ajutor în caz de pericol pe mare. Acest lucru a dus la confuzie și dificultăți în comunicare între navele din diferite țări.
Pe 1 aprilie 1905 în Germania, iar din 1 aprilie 1906 pe plan internațional, semnalul de primejdie a fost specificat ca o secvență continuă de cod Morse de trei puncte/trei linii/trei puncte, dar fără a se face vreo mențiune cu privire la orice echivalența alfabetică. În codul Morse american, care a fost folosit de mai multe nave de coastă din Statele Unite ale Americii în prima parte a secolului XX, trei linii au fost folosite pentru numeralul „5”, astfel încât, în câteva cazuri a fost semnalul de primejdie informal denumite în continuare „S5S”.
La 3 noiembrie 1906.”SOS” a fost acceptat ca semnal pentru a solicita ajutor în caz de pericol, într-un document semnat de reprezentanții a 27 de țări la a doua Convenție Internațională de Radiotelegrafie de la Berlin.
La conferință, Compania Marconi, care avea monopolul asupra staţiilor de radiotelegrafie instalate pe navele maritime engleze şi italiene, a propus aprobarea semnalului „CQD”, o combinație între semnalul general CQ urmat de prima literă a cuvântului DISTRESS (PERICOL)”. Cei prezenţi au respins această propunere deoarece „CQD” era uşor de confundat cu apelul „CQ“. Reprezentantul unei firme germane a propus semnalul „SOE” (. . . _ _ _ .) dar şi acesta a fost respins întrucât litera „E”, care în telegrafie se transmitea printr-un punct, în cazul unei recepţii slabe era greu de folosit şi înţeles. Atunci unii dintre delegați au propus ca litera „E” să fie înlocuită cu litera „S” pentru a obţine un semnal ritmic şi uşor de înţeles. Aşa s-a născut celebrul SOS (. . . _ _ _ . . .).”
SOS este un cod Morse simplu și ușor de transmis și recepționat. Este format din trei puncte, trei linii și din nou trei puncte (· · · – – – · · ·). Acest semnal poate fi transmis prin intermediul radioului, semnalelor luminoase sau semnalelor acustice.
SOS AUDIO.
Adoptarea SOS ca semnal universal a fost susținută și promovată de către organizații maritime internaționale, cum ar fi Organizația Maritimă Internațională (IMO), care a contribuit la standardizarea și promovarea utilizării acestui semnal în întreaga lume.
Ce-ar fi viața fără știință? Unde-am fi fost fără mărul lui Newton? Fără baia lui Arhimede – după care se spune că a strigat ”Evrika”? Lumea de azi ar arăta diferit, pentru că impactul științei asupra vieții noastre este uriaș. De aceea, Școala Evrika a ales o metodă de predare cu sens, axată pe informațiile esențiale, lăsând suficient loc pentru creativitate, inițiativă, curaj, imaginație și sete de cunoaștere. Dacă sunteți curioși, intrați pe www.scoala-evrika.
Prima utilizare înregistrată a SOS ca un semnal de primejdie a fost de către vaporul cu aburi SS Arapahoe pe 11 august 1909. Semnalul a fost receptat de United Wireless Telegraph Company la Hatteras, North Carolina, și transmis mai departe la compania de care aparținea vaporul.
Câțiva ani mai târziu, în zorii zilei de 15 aprilie 1912, radiotelegrafistul şef de pe Titanic transmitea disperat vechiul semnalul de pericol CQD şi semnalul de avarie MGY. Radiotelegrafistul secund l-a sfătuit să transmită noul semnal internaţional SOS. Din acel moment, radiotelegrafistul şef a început să transmită SOS şi imediat mai multe nave au plecat în ajutorul navei. A fost prea târziu!
De-a lungul timpului, SOS a devenit recunoscut și înțeles de către toți marinarii și personalul navigant, indiferent de țara de origine sau de limbă vorbită. Acest lucru a facilitat comunicarea și a permis intervenția rapidă și eficientă în caz de urgență.
Astăzi, SOS este recunoscut ca semnal universal de urgență și este utilizat în întreaga lume pentru a solicita ajutor în situații de pericol pe mare. Este un simbol al speranței și al solidarității între marinari și navele aflate în pericol, indiferent de naționalitate sau limbă.
Marinarii din diferite state au început să explice ulterior că literele semnalului SOS ar proveni de la cuvintele din limba engleză „SAVE OUR SHIP” (salvaţi nava noastră), „SEND OUR SUCCOUR” (trimiteţi-ne sprijin), „SINK OR SWIM” (trăim sau murim, ori-ori), „SAVE OUR SOULS” (salvaţi-ne sufletele), în limba rusă „SPASITE OT SMERTI” (salvaţi-ne de la moarte).
Rubrica Știință 365 este susținută de Școala EVRIKA.
Poate te interesează și:
2 noiembrie 1936: Începe la BBC prima emisie TV de înaltă definiție
