fbpx

Prof. Andreea Mesescu: ”Ceea ce scrie un profesor pe tabla vieţii nu poate fi niciodată şters”

Interviu cu Andreea Mesescu, profesor de limba şi literatura engleză la Şcoala Internaţională King George

“Doamna dirigintă reprezintă o parte din inima mea. Inteligentă, amuzantă şi cool, «Teacher» ne face fericiţi, ne amuză, ne iartă dacă greşim, ne este prietenă şi ne învaţă să fim răbdători.” Cu sinceritate şi entuziasm, aşa începe descrierea dirigintei un elev din clasa a VI-a. Cu nerăbdare, pornim şi noi în descoperirea profesorului diriginte, Andreea Mesescu. Înainte de a le fi diriginte copiilor de la clasa a VI-a, Andreea le este profesor de limba şi literatura engleză, le este prietenă, le este mentor, le este partener de distracţii, le este o a doua mamă. Un om căruia meseria de profesor i se potriveşte de minune, căruia i se citeşte bucuria pe chip atunci când intră pe poarta şcolii, un om cu inima deschisă, energic şi creativ, pe care atât colegii, cât şi copiii se pot baza. Implicată, devotată, mereu atentă şi dornică să vină în sprijinul elevilor săi, Andreea Mesescu este o profesionistă desăvârşită, iar maratonul întrebărilor ne-a ajutat să o cunoaştem mai bine.

Când ai debutat în profesia de cadru didactic? Ce te-a motivat și care au fost dorințele profesionale la început de drum? 

Am debutat în meseria de cadru didactic în urmă cu aproximativ 9 ani. Dacă m-ai fi întrebat acum 11 ani, când eram în liceu, cu siguranţă aş fi spus că nu vreau această meserie. Însă, viaţa te duce fix acolo unde nu te aştepţi, şi astfel, am ajuns să absolv Facultatea de Litere, Limba Română-Limba Engleză şi implicit să fiu profesor de limba engleză. Orice început de drum este greu, dar, debutul în această lume m-a ambiţionat să merg mai departe şi să îmi doresc cât mai multe pe plan profesional. Am avut ocazia să particip la diverse cursuri şi seminarii, ulterior adaptându-le orelor de curs.

Andreea Mesescu:Mizez foarte mult pe comunicarea şi interacţiunea cu copiii.

 

De cât timp colaborezi cu Şcoala Internaţională King George?

Colaborarea mea cu Şcoala Internaţională King George a început în urmă cu 7 ani, când am păşit pentru prima dată pe aceste porţi, puţin timidă şi cu emoţii. Încă din timpul interviului mi-am dat seama că este un mediu plăcut şi am acceptat cu entuziasm să fac parte din marea familie King George. Nici nu ştiu când a trecut timpul, parcă a zburat. Fiecare zi a fost o nouă provocare.

Cum sunt elevii într-o şcoală privată? Prin ce metode i-ai atras spre limba şi literatura engleză?

Ar fi multe de spus. În primul rând consider că elevii dintr-o şcoală privată sunt bine formaţi, cu reguli bine stabilite şi cu un bagaj de informaţii. În al doilea rând, sunt puţini în clasă, ceea ce constituie clar un avantaj. Încerc să fac orele de limba engleză cât mai interactive, de la ore clasice de predare la jocuri, kahoot-uri, quiz-uri, exerciţii de listening şi speaking. Mizez foarte mult pe comunicarea şi interacţiunea cu copiii. Rezultatele bune obţinute de elevi la diverse competiţii reprezintă cea mai mare satisfacţie pe care poate să o aibă un profesor. Eforturile depuse sunt încununate prin participarea elevilor mei la diverse concursuri sau olimpiade de limba engleză (Cambridge-Hippo-Koala). În momentul în care văd că se califică în semifinale, reprezintă cea mai mare mândrie şi răsplata tuturor eforturilor depuse până în acel moment. 

 

Tabla interactivă – suport pentru educaţie digitală

 

Cum ar trebui să decurgă un curs de limba engleză pentru a face orele interactive, cu dezbateri și idei?

Pentru ca un curs de limba engleză să fie interactiv, în primul rând ar trebui stabilite regulile la nivel de clasă. Ora ar putea începe cu un warm-up, un joc, iar copiii să îşi exprime apoi ideile şi să vorbească liber. În cadrul orelor mele de limba engleză îmi place să adaptez în felul următor: după ce parcurgem lecţia, recapitulăm sau aprofundăm lecţia prin jocuri precum kahoot-uri sau quiz-uri, pentru a-şi fixa fiecare cunoştinţele şi a le aprofunda cât mai în detaliu. De asemenea, avem fişe de lucru, dar, în acelaşi timp, pentru speaking folosim diverse jocuri sau poate activităţi afară cu mingea în care copiii trebuie să îşi dezvolte vocabularul.

Avem şi zile, precum ziua de vineri, când facem doar activităţi interactive, vizionăm anumite filmuleţe, dezbatem asupra lor, facem jocuri în echipă. Încercăm să dezvoltăm toate părţile Reading-Writing-Speaking-Listening. Orele de Speaking le adaptăm mai des după-amiază şi le desfăşurăm atât în clasă, cât şi afară, prin activităţi cu mingea, bileţele, sau jocuri de rol în care ei trebuie să îşi imagineze diverse situaţii. Tot la Speaking avem exerciţii prin muzică, fişe de lucru în care ei trebuie să scrie anumite cuvinte doar ascultând melodii şi să completeze textul respectiv. Writing-ul presupune crearea unor compuneri sau scrisori, pe care copiii pot să le adreseze unei persoane apropiate lor, unui coleg, unei mămici, unui tătic, unei bunici, unui cadru didactic, sau, pur şi simplu să îşi exprime mulţumirile sau să spună pentru ce sunt ei recunoscători. Partea de Reading o explorăm mai ales prin jocuri pe tabla interactivă, unde fiecare trebuie să parcurgă diverse exerciţii, iar la finalul acestora să vadă exact noţiunile pe care şi le-au însuşit sau nu. Ne place să avem o zi dedicată jocurilor, să ne jucăm WordShake, un joc în care ei trebuie să formeze cât mai multe cuvinte cu literele date, în timp record de 3 minute. 

 

“O calitate esenţială în această meserie este răbdarea”

 

Ce înseamnă să fii un profesor bun?

 

Nu cred că profesorii pot fi împărţiţi între buni şi răi. Cred că fiecare încearcă prin metodele sale să facă ce este cel mai bine pentru copii. Însă, pot spune că o calitate esenţială în această meserie este răbdarea.

Cum s-a conturat procesul și relația profesor-elev dintre tine și copiii de la clase în aceste vremuri (şcoala online)? Ați întâmpinat dificultăți de la distanță?

 

În timpul şcolii online, am învăţat împreună cu copiii cum să ne adaptăm şi să facem faţă situaţiei, iar eu consider că am reuşit. Am învăţat împreună cum să lucrăm pe Zoom, să fim mai înţelegători, mai cooperanţi şi să avem răbdare unii cu alţii. Dificultăţile pe care le-am întâmpinat de la distanţă au fost evident problemele tehnice, problemele cu internetul – «Deschide-ţi camera, deschide-ţi microfonul, eşti acolo? Eşti prezent?» Şi bineînţeles, o mămică, o bunică în cadru. Chiar şi în timpul orelor online, am încercat ca lecţiile să fie altfel şi să facem cât mai multe jocuri. De asemenea, am avut diverşi invitaţi în cadrul orelor de dirigenţie, mai ales pe partea de sănătate, precum doctorul Vasi Rădulescu, dar ne-am şi distrat, iar acest lucru l-am făcut împreună cu un specialist în cadrul unui atelier de dicţie. 

 

Crezi că Şcoala trebuie și/sau poate să educe?

Da, bineînţeles că şcoala poate şi trebuie să educe, însă să nu uităm că ceea ce facem noi zi de zi la şcoală nu este suficient şi părinţii ar trebui să fie conştienţi de acest lucru. Educaţia porneşte de acasă, în primul rând. Noi îi formăm pe copii şi contribuim la procesul lor de formare.

 

Andreea Mesescu: „Aspectele care definesc relaţia mea cu copiii le reprezintă încrederea, răbdarea şi sprijinul pe care-l ofer”

 

Care sunt punctele forte ale Şcolii Internaţionale King George? De ce ai recomanda această şcoală părinţilor şi copiilor?

În primul rând, numărul mai mare de ore pe partea de limbi străine, evident, doar sunt profesor de limba engleză. Calitatea serviciilor, diversitatea oferită, faptul că sunt puţini copii în clasă, astfel profesorul poate să insiste şi să lucreze mult mai bine la nivel de clasă. Aş recomanda această şcoală părinţilor prin simplul fapt că sunt profesor aici de atâţia ani, iar noi aici încercăm să le fim prieteni şi apoi profesori. Copiii înscrişi la şcoala noastră au posibilitatea de a-şi da examenele Cambridge, de a participa la diverse concursuri şi la examene internaţionale, care îi ajută şi le deschid drumul după ce finalizează ciclul primar sau gimnazial. Având în vedere că limba engleză este principala limbă vorbită în întreaga lume, faptul că ei o învaţă şi o stăpânesc de la o vârstă atât de mică, le va deschide drumul pe viitor, către noi oportunităţi. Copiii vor putea să realizeze tot ce îşi doresc, să îşi traseze obiective înalte, să intre la un liceu bun, la o facultate pe măsură. 

Prezintă-ne câteva aspecte esenţiale care definesc relaţia dumneavoastră cu elevii.

Aspectele care definesc relaţia mea cu copiii le reprezintă încrederea, răbdarea şi sprijinul pe care-l ofer, înţelegerea de care au nevoie în anumite momente. Atunci când sunt trişti, când sunt supăraţi, când poate nu trec prin cel mai bun moment al vieţii lor, ei apelează la mine, îi ascult şi îi îndrum. De exemplu, astăzi când am urcat spre clasă, un elev mă aştepta în capătul scărilor şi mi-a oferit o îmbrăţişare. L-am întrebat ce s-a întâmplat, a spus că pur şi simplu a simţit nevoia să îmi dea o îmbrăţişare. Mă bucur că pot fi prietenul de care au nevoie în momentele cele mai importante din viaţa lor, dar şi partenerul de distracţie. În acest sens, înainte să înceapă pandemia, am avut ocazia să merg cu ei atât la meciuri de handbal, cât şi la escape room. Am realizat aceste activităţi cu promisiunea că le vom relua în momentul în care contextul epidemiologic ne va permite. Pandemia nu ne-a împiedicat să desfăşurăm activităţi online şi să facem atât lecţiile, cât şi orele de dirigenţie altfel. Această perioadă ne-a consolidat relaţia, ne-a ajutat să ne cunoaştem mai bine şi să devenim mai solidari. Avem un bucket list de îndeplinit până la sfârşitul clasei a VIII-a: o excursie la mare şi una la munte, activităţi precum paintball, vizionarea unui film, ieşire la McDonalds, KFC, Burger King sau toate trei. Îmi place să am o relaţie deschisă cu elevii mei, în timpul orelor să beneficiem de respectul necesar atât din perspectiva de profesor, cât şi din cea de elev. Iar în afara orelor, în timpul liber şi în pauze să le fiu un bun prieten, să depăşim momentele grele prin îmbrăţişări şi râsete. Lucrul nostru preferat este să ne oferim câte o îmbrăţişare.  

Având în vedere vârsta pe care o au şi impedimentele care apar zi de zi, consider că învăţ în acelaşi timp cu ei şi încercăm să ne adaptăm diverselor situaţii. Avem o relaţie deschisă şi colaborăm atât de bine, trecem împreună peste momentele dificile, peste micile certuri pe care le avem şi ştim să ne bucurăm de toate clipele frumoase împreună. Am multe scrisori de la ei, mesaje frumoase de sărbători, mesaje care m-au lăsat fără cuvinte. Chiar şi în vacanţe, copiii nu ezită să îşi arate recunoştinţa sau iubirea faţă de mine prin mesajele pe care mi le trimit, faptul că îmi trimit un simplu smile, un «I love you», sau mă întreabă cum sunt, cum îmi este vacanţa, înseamnă enorm pentru mine. Le spun mereu copiilor că sunt apreciaţi, consider că mai ales în vremurile de astăzi, ei au nevoie din ce în ce mai mult să fie auziţi şi să simtă cu adevărat că este cineva acolo pentru ei. 

«We love you because you give us hugs, you give us candies, you laugh, you are happy»

Despre recunoştinţă

Au trecut doi ani de la preluarea clasei şi îmi place să le pregătesc surprize şi să le arăt des recunoştinţa mea faţă de ei. Sunt mai mult decât bucuroasă că am acceptat această poziţie şi că i-am preluat drept clasă şi este o decizie pe care nu o voi regreta niciodată, din contră, îmi aduce enorm de multă bucurie şi satisfacţie. La rândul lor, ei mă impresionează. În momentul în care au avut de făcut o compunere despre mine, un elev din clasă a scris că dacă eu aş pleca, în clipa următoare el ar veni după mine oriunde m-aş duce. A adăugat că el şi-ar dori să fiu diriginta lui şi la liceu şi că eu pentru el sunt ca a doua mamă. O elevă a scris că dacă ar fi să se mute la o altă şcoală, ea nu ar uita niciodată cât de bine i-am tratat şi cât de mult i-am respectat: “If I will have to move to another school, I wouldn’t forget how great you have treated us and respected us. You were my first decent acting teacher and I like how you like to do what you do. We love you because you give us hugs, you give us candies, you laught, you are happy”. Cea mai mare recunoştinţă o primesc de la ei atunci când se exprimă prin scris, sunt conştientă de faptul că mă iubesc şi ţin enorm la mine şi îmi demonstrează asta zi de zi. În momentul în care ei transpun aceste lucruri în cuvinte, parcă au un alt ecou, este încununarea muncii de profesor şi a efortului depus zi de zi ca să le fie bine.

 

Povesteşte-ne o întâmplare emoţionantă/amuzantă/marcantă trăită la King George.

Am multe întâmplări emoţionante pe care le-am trăit de-a lungul anilor în cadrul Şcolii Internaţionale King George de la toţi copiii şi de la toate clasele. Însă, cele mai multe amintiri le am din momentul în care am devenit dirigintă şi am preluat clasa a V-a. Deseori, copiii îmi pregătesc mici surprize, de la a mă aştepta cu nerăbdare şi în momentul în care deschid uşa, să vină la mine să mă îmbrăţişeze, a-mi lipi stickere pe toată catedra, a-mi face diverse desene cu «We love you, Teacher!», «You are the best!». Lucruri mărunte care pentru mine fac diferenţa şi contează destul de mult, mai ales când am o zi mai proastă. Însă, cea mai frumoasă şi emoţionantă amintire cu ei până în acest moment, rămâne cea de la sfârşitul clasei a cincea, când am avut festivitatea de final de an pe Zoom, în luna iunie. A fost diferit şi impresionant. Mi-au scris pe coli “We love you, teacher” şi le-au afişat pe camere în timpul orelor online. De asemenea, de ziua mea mi-au pregătit o surpriză şi m-au aşteptat cu confetti în clasă şi tabla plină de desene. Zi de zi nu încetează să mă surprindă plăcut printr-un simplu cuvânt sau o simplă îmbrăţişare. Sunt foarte ataşată de ei şi consider că avem o relaţie specială, aşadar toate surprizele venite din partea lor sunt emoţionante şi unice. 

Interviu realizat de Școala Internațională King George

Andreea Mesescu Andreea Mesescu Andreea Mesescu Andreea Mesescu

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Pagina data web este protejata cu reCAPTCHA care este in aplicarePolitica confidialitatii si Conditiile de service Google.