Închide
exemplul Estoniei
de Simona David-Crisbășanu, președinta Coaliției pentru Educație
Moș Nicolae ne-a adus vești nu foarte bune cu privire la testarea PISA 2022, care a arătat că România are aceleași rezultate foarte slabe privind alfabetizarea funcțională ca în 2018. După pandemie, sincer, mă așteptam la mai rău!
Doar puțin peste jumătate dintre elevii de 15 ani depășesc nivelul 2, adică nivelul competențelor minime la matematică (51% față de media OECD de 69%), lectură (58% față de media OECD de 74%) și științe (56% față de media OECD de 76%). PISA 2022 arată că nivelul analfabetismului funcțional pe toate cele trei domenii în România este de 33,2%, față de 16,4% la nivel OCDE 16,4%.
De altfel, un copil născut în România atinge doar 58% din potențialul din potențialul unui adult cu stare de sănătate bună și complet educat, potrivit Indexului Capitalului Uman (HCI) 2020 publicat de Banca Mondială. Acest potențial crește dacă investim mai mult în sănătate și educație, spun reprezentanții instituției.
Sigur că ne putem compara cu țări mai sărace, unde oamenii o duc mult mai rău și au performanțe chiar mai slabe decât ale noastre. Sau ne putem inspira de la țări care sunt „fruntea”, așa cum este Estonia, țară care și-a menținut poziția ca lider în educație, demonstrând o excelență constantă. Potrivit PISA 2022, Estonia se situează în mod excepțional de bine la matematică, științe și lectură, menținându-și statutul de performanță de top în Europa și în lume.
În medie, rezultatele elevilor au scăzut în 2022 în comparație cu 2018 în cele 81 de țări și teritorii cu 15 puncte procentuale la matematică și 10 puncte procentuale la lectură. Cu toate acestea, rezultatele elevilor estonieni au înregistrat o scădere mai mică decât altele, demonstrând că Estonia a reușit să organizeze bine educația în timpul pandemiei de COVID-19 datorită instrumentelor digitale și unei mentalități de creștere.
“Rezultatele confirmă eficacitatea și echitatea sistemului educațional din Estonia, arătând că performanța academică în țară rămâne în mare măsură independentă de contextul socio-economic,” a spus Kristina Kallas, Ministru al Educației și Cercetării din Estonia.
În comparație cu alte țări, „secretul” Estoniei este că mulți copii estonieni ating un nivel de competență de bază în matematică. „Acest lucru înseamnă că profesorii noștri acordă o atenție deosebită tuturor copiilor în clasă și obținem cele mai bune rezultate în lume nu doar datorită celor mai capabili copii, ci și datorită rezultatelor peste medie ale tuturor copiilor. Aici intervin abilitățile profesionale ale profesorilor estonieni”, a declarat ministrul.
Așadar, cel mai mult contează calitatea resurselor umane, ceea ce a subliniat și reprezentanta OECD ieri la evenimentul de lansare a rezultatelor PISA 2022 la București. De aceea, formarea corespunzătoare a profesorilor și calitatea resurselor umane este unul dintre subiectele pe care tot insistăm la Coaliția pentru Educație. Și este un fapt pozitiv că noua lege a educației prevede introducerea unui program național de formare a profesorilor, după cum a subliniat ieri Ligia Deca, ministrul educației, pe lângă alte măsuri precum evaluarea standardizată, acordarea de burse și educația remedială.
Și pentru că nu vrem doar să comentăm pe marginea acestor cifre, noi, la Coaliția pentru Educație, am format unui grup de lucru ce se va concentra pe identificarea punctelor de intervenție la nivel sistemic și pe posibilitatea dezvoltării unor programe de intervenție specifică, cu scopul de a îmbunătăți performanțele în lectură, matematică și științe.
Mai multe informații, aici:
