Închide
de Iulia Miu, asistent cercetare la Universitatea din București și membru al Asociația WILDERNESS RESEARCH AND CONSERVATION
Cea mai utilizată definiție a unui ecosistem este cea adoptată de Convenția privind diversitatea biologică (CBD): „Un complex dinamic de comunități de plante, animale și microorganisme și mediul lor abiotic care interacționează ca o unitate funcțională”.
Funcționarea ecosistemelor la toate nivelele implică cele trei procese de bază: fluxul de energie solară, ciclul mineralelor și ciclul apei. Aproape toate ecosistemele sunt alimentate de energia captată de plante de la soare prin fotosinteză. Această energie circulă apoi prin rețele trofice către erbivore și către carnivore sau omnivore și către descompunători, cantitatea de energie scăzând la fiecare nivel.
Serviciile ecosistemice sunt contribuțiile directe și indirecte pe care ecosistemele le oferă pentru bunăstarea umană și calitatea vieții.
Termenul „servicii” este de obicei folosit pentru a cuprinde beneficiile tangibile și intangibile pe care oamenii le obțin din ecosisteme, care sunt uneori separate în „bunuri” și „servicii”.
Unele servicii ecosistemice implică furnizarea directă de bunuri materiale și nemateriale către oameni și depind de prezența anumitor specii de plante și animale, de exemplu, alimente, lemn și medicamente. Alte servicii ecosistemice apar direct sau indirect din funcționarea proceselor ecosistemice. De exemplu, serviciul de formare a solurilor și fertilitatea solului care susține producția de culturi și animale depinde de procesele ecosistemice de descompunere și ciclul de nutrienți de către microorganismele din sol.
Există 3 tipuri de servicii ecosistemice: servicii de aprovizionare (hrană, fibre, apă curată, diferite resurse), servicii de reglare și suport (reglarea climatului, polenizarea, formarea solurilor, reglarea calității apei, aerului și solului, reglarea dăunătorilor și bolilor) și servicii culturale (turistice, spirituale, recreaționale, estetice).
Imagine: What natural ecosystems can do – for us. VectorMine / shutterstock
De ce sunt importante?
Baza resurselor naturale și serviciile ecosistemice sunt fundamentul tuturor sistemelor alimentare și agricole. Pentru a asigura furnizarea de servicii esențiale ale ecosistemului, funcțiile ecosistemului trebuie întreținute, susținute și biodiversitatea protejată.
Care sunt serviciile ecosistemice oferite de păduri?
Pădurile (arborii) și pășunile oferă o gamă largă de servicii ecosistemice. Pe lângă faptul că furnizează hrană, combustibil și fibre, pădurile purifică aerul, filtrează rezervele de apă, controlează inundațiile și eroziunea, susțin biodiversitatea și resursele genetice și oferă oportunități de recreere, educație și îmbogățire culturală.
Cum oferă prădătorii (exemple: carnivorele mari) servicii ecosistemice?
Prin controlul biologic al dăunătorilor care este cel mai important serviciu ecosistemic oferit de aceștia. Prădătorii îndepărtează prada vulnerabilă, cum ar fi cele bătrâne, rănite, bolnave sau foarte tinere, lăsând mai multă hrană pentru supraviețuirea și succesul animalelor pradă sănătoase. De asemenea, prin controlul dimensiunii populațiilor de pradă, prădătorii ajută la încetinirea răspândirii bolii.
Care sunt beneficiile aduse mediului de către liliecilor?
Liliecii joacă un rol esențial în combaterea dăunătorilor, polenizarea plantelor și dispersia semințelor. Hrănindu-se cu dăunători, liliecii aduc servicii ecosistemice în valoare de 1 miliard de dolari pe an în agricultură prin reducerea daunelor culturilor și a costurilor cu pesticidele folosite împotriva dăunătorilor.
Ce servicii ecosistemice oferă păsările?
În calitate de membri ai ecosistemelor, păsările joacă multe roluri, inclusiv ca prădători, polenizatori, răpitori, dispersia semințelor, prădători de semințe și ingineri de ecosistem.
Ce servicii ecosistemice oferă albinele?
Albinele sălbatice și produsele lor sunt serviciile care oferă beneficii sub formă de hrană, medicamente, polenizare și viața socială.
Imagine: preluat din Burkhard and Maes, 2017
Serviciile ecosistemice oferite de zonele umede (exemplu: Delta Dunării)
Zonele umede sunt unul dintre cele mai amenințate ecosisteme. Mulți dintre peștii pe care ne bazăm pentru hrană își petrec cel puțin o parte din ciclul lor de viață în habitatele zonelor umede. Zonele umede rețin și controlează apele de inundații. Plantele din zonele umede absorb nutrienții și substanțele chimice din apă și acționează ca un sistem natural de filtrare. Plantele și solurile din zonele umede stochează cantități mari de carbon care, dacă ar fi eliberate, ar contribui la schimbările climatice. Reprezintă un habitat vital pentru păsările migratoare, peștii și mamiferele, iar pierderea lor are un impact asupra recreerii și asupra biodiversității.
Care este cea mai mare amenințare la adresa ecosistemelor?
IPBES (Intergovernmental Science-Policy Platform on Biodiversity and Ecosystem Services) a identificat cinci factori cheie care duc la degradarea ecosistemelor: schimbări în utilizarea terenurilor și a mării; supraexploatarea directă a resurselor naturale; schimbarea climei; poluare; și invazia speciilor exotice. Activitățile umane distrug biodiversitatea și modifică capacitatea ecosistemelor sănătoase de a furniza această gamă largă de bunuri și servicii.
Mai multe detalii despre activitatea asociației regăsiți accesând Wilderness Research and Conservation.
Puteţi susține cauze prin redirecționarea gratuită 3,5% din impozitul pe venit completând formularul 230 aici (WRC).
