Închide
de Liviu Ardelean
S-a întâmplat Noaptea Muzeelor la Sate, o premieră europeană. În satul Mândra, situat la șapte kilometri de Făgăraș, în județul Brașov, evenimentul a fost transformat într-o experiență educațională alternativă atât pentru copii, cât și pentru adulți.
Cei mici au descoperit istoria locală prin jocuri și au aflat poveștile din spatele portului tradițional, iar adulții s-au întors în timp odată cu zestrea veche din Muzeul cu Pânze și Povești, au aflat mărturii cutremurătoare ale urmașilor celor aruncați în închisorile comuniste și au vizitat o expoziție cu deșeuri transformate în opere de artă.
Doar apă și pâine
Spațiul cultural #Garaj30, inaugurat recent în satul Mândra, a fost punctul de plecare și sosire al unei vânători de comori. Pornită de la „Jurnalul meu de istoria comunismului în România”, de la Muzeul Comunismului pentru Copii din Pitești, cursa i-a provocat pe copii să descopere istoria locală, să afle cum s-a instaurat comunismul și ce au îndurat localnicii din cauza Securității. După ce au descoperit jurnalele îngropate în cimitirul unde se odihnesc victimele Securității, vânătorii de comori au urmat regulile închisorilor din anii `50 și au scris cărți poștale cu necesitățile pe care le au, pentru a le trimite părinților.
„Au scris că le e frig, au cerut o pereche de pantaloni, s-au plâns că le e foame. Au cerut salată de boeuf sau fructe de mare și le-am explicat că deținuții politic trăiau doar cu apă și pâine, nu le venea să creadă. Am vrut ca la final vânătorii de comori să rămână cu câteva informații despre comunism, deși e foarte greu pentru că ei nici nu concep.
Noaptea Muzeelor la Sate e foarte importantă pentru copii, pentru că pot lua contact cu specificul local. Am ales partea aceasta a istoriei pentru că am inaugurat un spațiu cu o colecție de obiecte și povești locale din comunism, suntem într-un sat în care toată arhitectura este comunistă, un sat cu repercusiuni, oamenii au fost închiși și partea asta se pierde.
Sunt părinți care nu mai știu să le povestească copiilor lucrurile acestea. Este un subiect pe care trebuie să îl punem «pe masă» la discuții. Am trăit atâția ani în comunism și nu ne dăm seama cât de tare ne-a afectat și ne întrebăm de ce funcționăm într-un fel sau altul”, a declarat Alina Zară pentru educatieprivata.ro.
„Și astea sunt comori”
Cel mai obosit copil s-a odihnit pe patul cu zestrea veche din Muzeul de Pânze și Povești, pe prispa căruia au fost expuse și costumele tradiționale. Cei care au mai avut energie au aflat de la Anca Bâtiu că articolele vestimentare erau lucrate la lumina lămpilor cu gaz, provocându-i pe tineri să-și imagineze lumea de astăzi, invadată de dispozitive electronice, fără energie electrică.
„Le-am spus că nu sunt niște simple haine, că sunt speciale pentru că au fiecare o poveste. Sunt haine care au fost semănate (cânepa), crescute, culese și toarse, făcute fir și țesute. Că în fiecare au fost împletite gândurile, tristețile, bucuriile și dorințele celor care le-au făcut. Au aflat cum fiecare dintre costume spune ceva despre identitate celui/cele care îl purta: de unde vine (din ce sat), dacă e tânăr, dacă e căsătorit, dacă e văduv. Un băiețel, care participase la vânătoarea de comori, a concluzionat: Și astea sunt comori!”, spune Anca Bâtiu, președinta Asociației „Iia Călătoare”.
Singura libertate
Vizitatorii au fost atrași și de expoziția lui Mugurel Răducanu, făgărășeanul care a dus reciclarea la nivelul artei. Deșeurile electronice care îi cad în mâini ajung să fie înrămate, nu la gunoi.
Una dintre lucrările principale din cadrul expoziției a fost „Singura libertate”, un tablou centrat pe nevoia de educație. Inspirată din trecutul artistului, care a trăit 15 ani în comunism, perioadă în care singura lui libertate erau cărțile cu ajutorul cărora călătorea spre noi lumi, lucrarea reprezintă tranziția dinspre copilărie spre maturitate și, în același timp, dinspre cărți tipărite spre digitalizare. Tabloul surprinde mâinile copilului-adult care „cerșește” o carte.
„Am găsit, în trei rânduri, foarte multe cărți aruncate la gunoi. Am luat peste 200 de cărți de lângă container și le-am donat unei biblioteci. M-a întristat să le văd aruncate, pentru că în communism, când nu existau internetul și Google, erau singura noastră sursă de a afla ceva nou. Cărțile erau singura noastră libertate, singura posibilitate de a cunoaște o altă lume. Tabloul l-am realizat din lucruri aruncate: o ramă găsită pe care am recondiționat-o, mâinile unui manechin din plastic, lut și vopseluri”, a explicat Mugurel Răducanu pentru educatieprivata.ro.
200 de spaţii muzeale şi culturale au avut porțile deschise în Noaptea Muzeelor la Sate, pe 2 septembrie, în 37 de judeţe din România. În județul Brașov, 11 dintre cele 13 obiective participante s-au aflat în Țara Făgărașului.
Peste 100 de persoane din Brașov, Sibiu, Făgăraș, Maramureș și SUA au vizitat satul Mândra, inclusiv după încheierea programului. Pentru organizarea evenimentului, Muzeul de Pânze și Povești din localitate și-a dat mâna cu Muzeul Comunismului pentru Copii din Pitești, Asociația „Iia Călătoare”, „Zeste cu poveste” și artistul Mugurel Răducanu.
