Închide
Omul de știință Cristian Presură afirmă că Educația din România are nevoie de ceea ce el numește ”un moment Spiru Haret II”.
”Trebuie să renunțăm la acea mentalitate că „tot e bine că nu e foarte rău” și să ne dorim cu adevărat să fie foarte bine și să ne luptăm pentru asta”, susține cercetătorul, pe pagina sa de Facebook.
Ce spune Cristian Presură:
Ministrul Câmpeanu spune că „s-a ajuns la un punct de minim în educaţie” (la Digi 24) si ca ”acest lucru ni le spun testele PISA, rezultatele la examenele naţionale, acelaşi lucru ni-l spune mediul universitar atunci când se plânge de calitatea slabă a absolvenţilor din învăţământul preuniveristar, uitând de multe ori că sunt rezultatul formării unor profesori care la rândul lor au fost formaţi în mediul universitar”. O recunoaștere clară. Lucruri pe care societatea civilă le spune de ani de zile.
După astfel de concluzii, în orice firmă privată, un manager ar fi fost dat afară in 2 minute. Singura lui șansă ar fi fost ca, în primul minut, să prezinte o analiză cantitativă și măsurabilă a cauzelor și în al doilea minut un plan realistic de redresare.
Ministrul ne vorbește apoi de PNRR si Romania educată. PNRR-ul nu poate aduce nicio schimbare semnificativă, pentru că nu atinge problemele de fond. Nici Romania educată nu le identifică și nu vine cu soluții de principii care, aplicate consecvent, să dea încredere oricărui părinte sau profesor că schimbările vor fi semnificative pe termen lung.
Dacă ministrul se plânge de calitatea profesorilor pregătiți de universități, care sunt instrumentele necesare pentru a crește calitatea? Masterul didactic, creșterea semnificativă a atractivității meseriei de profesor (salarii, beneficii, etc.) combinată cu o selecție foarte exigentă a viitorilor profesori? Dacă ministrul amintește testele PISA, care este influența mediilor digitale asupra acestora și a vieții zilnice a unui copil? Cât timp stă un elev pe mobil și la ce oră se culcă? De ce sunt in fond rezultatele la PISA scazute? Care sunt cauzele fundamentale? A scăzut capacitatea de analiză a unui text și capacitatea de concentrare pe termen lung pentru că azi se sare rapid de la o informație la alta? Care este partea pozitivă a acestui lucru și cum poate fi folosită? Care este influența mediului cultural în educație? Care sunt metodele efective de a aduce în societate respectul pentru munca bine făcută și corectă? Care este motorul economic al României ce poate fi competitiv pe o piață globală și cum va contribui educația (liceală sau universitară) la turarea acestuia către valori nominale?
Sunt atâtea întrebări care se pot pune și al căror răspuns corect și sincer, poate aduce soluții… Dar trebuie să ai bunăvoința de a vrea să analizezi la rece situația, capacitatea de a identifica soluții și apoi dorința politică de a le implementa pe termen lung. Visăm adeseori la miracole cum este cel finlandez sau cel din Singapore. Poate e prea mult, dar cred că, dacă ne punem mintea, putem rezolva situația. Doar că e nevoie de un moment Spiru Haret II. Trebuie să renunțăm la acea mentalitate că „tot e bine că nu e foarte rău” și să ne dorim cu adevărat să fie foarte bine și să ne luptăm pentru asta.
