Coaliția pentru Educație: În absența unor standarde de evaluare nu avem o reprezentare despre profilul acestei generații care a susținut Evaluarea Națională

Photo 123674497 © Pressmaster | Dreamstime.com

În contextul publicării rezultatelor Evaluării Naționale de la finalul clasei a VIII-a, Federația „Coaliția pentru Educație”, face următoarele precizări:

1. Rezultatele sunt în linie cu cele din ultimii ani – în absența unor standarde de evaluare nu avem o reprezentare despre profilul acestei generații. Mai ales că anul acesta, pentru prima dată, niciun rezultat anterior al învățării nu contează pentru admiterea la liceu, respectiv nu mai contează deloc media generală din gimnaziu.
2. Tranziția către învățământul secundar superior (liceu) depinde, limitativ, doar de notele la două sau trei examene care sunt evaluări de moment, nu are în vedere progresul elevilor, iar opțiunea pentru liceu nu este moderată semnificativ de înclinațiile acestora. În lipsa unui sistem ritmic de testări standardizate, România susține un sistem de examene cu miză mare (“big stakes exams”) ce nu pot fi folosite ca diagnoză a sistemului și nu sunt în măsură să genereze planuri de acțiune cu măsuri concrete care ar putea îmbunătăți situația, ele reprezentând doar instantanee care îsi pierd din relevanță.
3. Pe lângă limita celor două-trei note de la evaluarea națională se adaugă limita ofertei educaționale din proximitatea elevului – pentru mai mult de jumătate dintre absolvenții de clasa a VIII-a, tranziția înseamnă școlarizare obligatorie în altă localitate, deseori la o distanță fizică semnificativă de localitatea de domiciliu.
4. Distanța dintre liceu și localitatea de domiciliu intervine la un prag de vârstă la care elevii au nevoie de familie și comunitatea în care trăiesc, date fiind provocările vârstei adolescenței. Deseori ei simt că sunt ai nimănui, în absența unui suport consistent în liceele sau școlile profesionale în care ajung și pentru care nu au alegere sau potrivire de profil.
5. Sistemul de educație din România NU are în structură, nici în anul 2023, o strategie pentru perioade sau ani de recuperare a decalajelor din învățare, care sunt semnificative între mediul rural și urban. Din analizele noastre, în alte sisteme de învățământ, finalizarea gimnaziului înseamnă evaluări mai ample, consiliere adecvată, dar și posibilitatea de a accesa un an de recuperare. În alte țări, tranziția se realizează la liceul cel mai apropiat de casă, în baza unei profilări. Iar anul întâi de liceu, care se derulează în altă unitate de învățământ și mult mai specializat din punct de vedere al curriculumului, înseamnă evaluări la mai multe discipline și, din nou, posibilitatea de recuperare a decalajelor în raport cu testele de potențial, inclusiv prin repetarea acestui an, dacă elevul nu migrează către ruta alternativă/profesională. România s-ar putea inspira din modelele oferite de alte țări, în contextul în care ne dorim ca educația să fie centrată pe elev.
6. Observăm că rezultatele la Evaluarea Națională sunt polarizate între note mici și note mari, între rural și urban, adâncind segregarea și oferind o radiografie a felului în care se predă la clasă. În general, curriculumul standard nu este predat pentru un nivel mediu, ci există tendința ca la clasă să se lucreze preponderent cu elevi care au determinarea și resursele intelectuale și emoționale să facă față unui nivel avansat – orientat spre performanță (în unele cazuri datorat școlii, în altele, unui sistem extern de meditații). Iar elevii care nu reușesc să atingă nivelul mediu nu sunt susținuți prin intervenții remediale sau orice formă de diferențiere și personalizare să își atingă potențialul.
7. Ce ar fi dezirabil să avem după rezultatele evaluării naționale sunt date comparative și contextul mai larg al competențelor propuse pentru a fi formate în profilul absolventului pentru a putea trage concluzii valoroase pentru viitor. 
8. Menționăm că am remarcat o tendință în formularea subiectelor de la Limba română de a se îndrepta spre formarea de competențe, cu subiecte mai apropiate de testele internaționale de tip PISA, în timp ce disciplina Matematică relevă o nevoie clară de reformă curriculară care să facă această disciplină mai relevantă, cu aplicabilitate în viața reală și mai motivantă.
9. În continuare, sistemul se concentrează pe discipline individuale, fără a pune accent pe experiența de învățare a elevilor, incluzând aici toate activitățile de educație formală sau non-formală, în cadrul sau în afara școlii. Această experiență ar trebui să includă ca regulă consilierea școlară, activități de învățare în afara clasei, metode instrucționale care să susțină formarea de competențe. 
10. În ceea ce privește tranziția elevilor de la gimnaziu la liceu, Coaliția pentru Educație a realizat, în martie 2023, o analiză comparativă a scenariilor posibile pentru „Tranziția elevilor din România în învățământul secundar superior”, ce a avut în vedere modele din mai multe țări. Documentul include o serie de elemente de viziune cu privire la tranziția de la gimnaziu la liceu, tranziție bazată pe o serie de principii – inclusiv cele reflectate în Manifestul și activitatea Federației. Totodată, au fost documentate modele internaționale și s-a ținut cont de factori determinanți folosiți în domeniu, inclusiv de o analiză comparativa a OCDE din noiembrie 2022.