fbpx

Fetele au rezultate mai bune decât băieții la disciplinele de matematică și științe de clasa a VIII-a – concluzia specialiștilor de la UniBuc

Photo 151495696 © Roman Samborskyi | Dreamstime.com

Specialiștii în științele educației și în testare educațională de la Universitatea din București (UniBuc) au formulat, pornind de la rezultatele pentru România ale studiului „Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale” – TIMSS 2019, o serie de politici publice, anunță instituția de învățământ superior, într-un comunicat.

De altfel, pornind de la concluziile studiului, specialiștii în științele educației și în testare educațională de la Universitatea din București au propus, încă de la data momentul lansării rezultatelor TIMSS 2019, o serie de recomandări, structurate pe 5 zone prioritare de acțiune: Echitatea sistemului educațional, Recrutarea, formarea inițială și continuă a profesorilor și serviciile de sprijin educațional, Climatul și mediul de învățare, Experiențele de învățare și interacțiunile din clasă și Infrastructura educațională și resursele.

Textul integral al studiului „Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale” – TIMSS 2019 (clasa a VIII-a) poate fi accesat aici, iar o prezentare sintetică a rezultatelor raportului TIMSS 2019 pentru România poate fi accesată aici.

Policy info 1/2022. Diferențe de gen în învățarea matematicii și științelor

Documentul prezintă o analiză a rezultatelor obținute de fetele și băieții participanți la cercetarea din cadrul studiului TIMSS (2019), analiză corelată cu gradul de încredere pe care aceștia o au în forțele proprii atunci când învață matematică sau științe. Scopul analizei este acela de a identifica posibile decalaje de performanță între grupurile de gen diferit incluse în studiu, de a deschide o discuție pentru explorarea surselor de alimentare ale acestora, oferindu-se astfel suport pentru consolidarea învățării tuturor elevilor și reducerea diferențelor.

Rezultatele lucrării, în sinteză:

1. Fetele au obținut rezultate mai bune decât băieții la disciplinele de matematică și științe (fizică, chimie, biologie, științele Pământului) de clasa a VIII-a.
2. România se încadrează în grupul țărilor în care fetele au rezultate mai bune decât băieții. Aceste rezultate infirmă opiniile empirice conform cărora băieții performează mai bine decât fetele la matematică și științe.
3. Grupul fetelor este mai omogen în zona mediană (acolo unde este nivelul mediu al elevilor), iar băieții sunt mai bine reprezentați în zona superioară (zona de performanță).
4. În mediul rural fetele performează mult mai bine decât băieții și la matematică, și la științe. În schimb, în mediul urban se observă că ponderea băieților care iau note maxime este mai mare decât ponderea fetelor.
5. Un indicator important care afectează rezultatele elevilor este încrederea în sine. Elevii care se simt încrezători la matematică obțin cu mai mult de 100 de puncte peste media națională.
6. Procentul elevilor care au încredere în forțele proprii la matematică este mic, iar procentul elevilor care nu se simt încrezători este foarte mare. Acest indicator este important pentru viitoarele politici educaționale care ar trebui să se concentreze pe creșterea încrederii elevilor în forțele proprii la aceste discipline.
7. La biologie, științele Pământului și chimie, datele arată că fetelor le plac mai mult aceste discipline și au o încredere mai mare în forțele proprii. Pe de altă parte, băieților le place mai mult fizica și au încredere mai mare în forțele lor la această disciplină.
8. Viitoarele politici educaționale ar putea fi îndreptate spre îmbunătățirea interacțiunii pe care elevii o au cu domeniul matematicii și științelor.

Conform datelor TIMSS 2019, România se încadrează în grupa țărilor unde există o diferență de gen referitoare la performanțele de la matematică și științe, una favorabilă fetelor. Punctajul obținut de acestea la matematică (487 puncte) este mai mare decât cel obținut de colegii lor de generație (471 puncte). Situația se menține și la științe, unde fetele au obținut un punctaj de 475  puncte, iar băieții au obținut un punctaj de 465 puncte. Această discrepanță nu exista în 2003, de exemplu, când scorurile erau similare, indiferent de genul participanților la studiu.

Autorii lucrării:

Dr. George GUNNESCH- LUCA
Prof. Univ. Dr. Anca NEDELCU
Prof. Univ. Dr. Lucian CIOLAN
Prof. Univ. Dr. Romiță IUCU
Prof. Univ. Dr. Dragoș ILIESCU
Drd. Daniela AVÂRVARE
Smaranda VLAD
Drd. Anca PERICICĂ

Concluzii

Pentru a explica mai bine diferențele de performanță dintre băieții și fetele din România, analizele viitoare ar putea să se concentreze pe variabile aflate pe contexte la scară mai mică, comparând grupuri de elevi (de exemplu, clase), caracteristicile profesorilor cu niveluri de competență diferite etc.

Este extrem de important de menționat că problema auto-eficacității este doar o mică parte din puzzle-ul general al diferențelor dintre sexe. Diferențele între băieți și fete sunt multiple și nu toate de natură socio-culturală. De exemplu, teme viitoare de cercetare includ verificarea explicației că diferențele sunt corelate cu varianța de comportament în asumarea riscurilor.

Meseriile STEM sunt percepute ca fiind mai riscante, cu rate de abandon mari (e.g., ingineria) comparativ cu științele sociale, iar prioritizarea meseriilor ar putea fi o expresie a aversiunii față de risc, mai puternic asociată cu genul feminin.

Principalele intervenții aici sunt mai de finețe, ele putând veni mai ales dintr-o abordare coerentă la nivelul proceselor de consiliere școlară și orientare în carieră.

Varianta integrală a documentului Policy info 1/2022. Diferențe de gen în învățarea matematicii și științelor poate fi consultată aici.

Policy info 2/2022. Relația dintre bullying și performanța școlară a elevilor din România

Documentul reprezintă o analiză a felului în care este percepută victimizarea în rândul elevilor români din clasa a VIII-a participanți la studiul TIMSS 2019 și a relației dintre victimizare și performanța școlară. Victimizarea sau bullying-ul este un fenomen tot mai frecvent întâlnit și în societatea românească. Efectele intimidării sau umilirii fizice și/sau verbale, intenționate și repetate a unui elev vulnerabil de către colegii săi se pot manifesta în rezultate psihosociale negative cum ar fi: episoadele depresive, stima de sine scăzută, însingurarea, anxietatea. Amploarea fenomenului variază la nivel internațional, iar consecințele negative ale victimizării asupra performanței școlare nu sunt suficient documentate. Scopul analizei este de a identifica natura relației dintre bullying și performanța școlară și de a secvenția factorii implicați, în scopul de a propune modalități de intervenție adecvate și eficace.

Conform datelor TIMSS 2019, aproximativ 66% dintre elevii români din clasa a VIII-a afirmă că nu au fost niciodată supuși bullying-ului din partea colegilor. Aceste valori încadrează România în ultima parte a celei de a doua treimi, în timp ce în țările din prima treime procentul elevilor care declară că nu au fost victimizați niciodată este de peste 80%. Diferențe se păstrează și în privința victimizării lunare sau săptămânale: sub 4% în cazul țărilor din prima treime și 8% în cazul României. Trebuie menționat că instrumentul cu care au fost culese datele, respectiv scala de victimizare a elevilor din clasa a VIII-a, a fost modificat pentru a surprinde mai bine tendințele actuale din social media și cyber-bullying.

Concluzii

Implicațiile pentru politicile educaționale sunt enorme, existând aici mai multe variante care merită explorate, fiecare cu consecințe diferite pentru posibile intervenții sau pentru politici anti-bullying:

•  Dacă, în sine, caracteristicile de performanță sunt o cauză a bullying-ului, de exemplu, pentru că elevii cu o structură motivațională puternică atrag comportamente agresive ale colegilor din cauza încălcării normelor grupului în ceea ce privește performanța școlară, atunci se pune problema diagnozei climatului specific școlii sau chiar a sistemului general de valori. Performanța vizibilă îi face și pe performeri la fel de vizibili, dar cu riscurile de interacțiune sau de recunoaștere asociate.

•  În condițiile în care nu este evident dacă nu cumva elevii cu deficite de performanță severe sunt expuși, fără știința decidentului, riscului victimizării, se ridică o serie de probleme serioase pentru politicile de incluziune socială axate pe acordarea unei atenții deosebite sprijinirii și încurajării elevilor cu performanțe scăzute, în scopul de a reduce diferențele între elevi. De asemenea, dacă aceste diferențe nu pot fi reduse din motive extreme sau obiective, poate varianta cea mai potrivită ar fi de a nu forța incluziunea, căci cele mai bune intenții ar putea fi acoperite de un eșec dureros pentru toți participanții la procesul educațional.

•  Se identifică nevoia concludentă de a identifica mecanisme și procese prin care elevii cu performanțe foarte ridicate să fie sprijiniți, în aceeași manieră cu cei care manifestă performanțe scăzute, pentru a preîntâmpina cazurile de victimizare de către colegi. Construirea unui climat de sprijin colegial și încurajarea învățării între elevii din aceeași clasă, dar de niveluri de performanță diferite, reprezintă câteva dintre modalitățile prin care „devierea” de la media de performanță (crescută sau scăzută) ar putea să nu reprezinte obiectul bullying-ului, ci o oportunitate de valorificare a învățării colegiale.

•  În sensul unor demersuri educaționale congruente cu nevoile de optimizare a climatului educațional și a formării competențelor personale, în acord cu un set bine definit de valori și atitudini, poate fi considerată accentuarea aspectelor de empatie, implicare socială, reactivitate la nevoile celorlalți, sprijin reciproc și apartenență la grup, ca dimensiuni transversale, pe diferite discipline din curriculum, prin nuanțare și evidențiere a unor tușe specifice în cadrul activităților la clasă. Mai mult, sarcinile în echipă și metodele nonformale pot fi un real suport pentru consolidarea coeziunii de grup și întărirea relațiilor interpersonale.

•  Înțelegerea climatului școlar și a nevoilor concrete de sprijin nu ar trebui să reprezinte un demers sporadic, ci o constantă a armonizării practicilor existente la nivelul fiecărei instituții de învățământ. În acest sens, managerii de școli și cadrele didactice au responsabilitatea de „a lua pulsul” relațiilor interpersonale dintre elevi și a înțelege care sunt cazurile și contextele care pot duce la bullying. Astfel, accentul nu va mai cădea pe soluționare, ci pe prevenire, astfel încât intervențiile să fie mai degrabă concentrate pe formare și sensibilizare, decât pe coerciție și recuperare.

Politicile educaționale, dar și proiectele de dezvoltare ale școlilor ar trebui să conțină în mod explicit activități pentru a diagnostica starea de bine a elevilor și a profesorilor și mai ales intervenții focalizate pe îmbunătățirea calității interacțiunilor.

Varianta integrală a documentului Policy info 2/2022. Relația dintre bullying și performanța școlară a elevilor din România poate fi consultată aici.

Sursă foto: https://www.dreamstime.com/portrait-two-person-nice-looking-attractive-charming-cute-lovely-cheerful-cheery-girls-doing-home-work-maths-subject-folded-image151495696

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Pagina data web este protejata cu reCAPTCHA care este in aplicarePolitica confidialitatii si Conditiile de service Google.