


Anxietatea, presiunea şcolii şi singurătatea domină preocupările tinerilor din comunităţi vulnerabile, potrivit unui sondaj World Vision România realizat în rândul a 613 adolescenţi.
Aproape un sfert dintre adolescenţii incluşi în sondaj spun că adulţii îi ascultă rar sau aproape niciodată, iar 30,8% consideră că problemele emoţionale şi anxietatea reprezintă cea mai mare provocare pentru tinerii din România. Datele provin dintr-un studiu realizat de World Vision România pe un eşantion de 613 adolescenţi cu vârste între 15 şi 18 ani, majoritatea din mediul rural, şi nu sunt reprezentative la nivel naţional, însă oferă o imagine clară asupra stării emoţionale a copiilor din comunităţi vulnerabile.
Presiunea şcolii este menţionată de 20,2% dintre respondenţi ca una dintre cele mai mari probleme, iar dependenţa de telefon şi social media de 18,1%.
Când vine vorba de sursele de stres cotidian, examenele şi incertitudinea legată de viitor se află pe primul loc, cu 45,7%, urmate de şcoală şi teme (31,8%).
Lipsa banilor generează stres pentru 11,6% dintre tineri, problemele de familie pentru 3,9%, iar singurătatea pentru 3,3%.
Răspunsurile despre fericire contrazic o percepţie larg răspândită despre generaţia digitală. Cel mai des invocat motiv de bucurie rămâne timpul petrecut cu familia (40,3%), urmat de cel petrecut cu prietenii (31,6%).
Sportul şi hobby-urile contează pentru 12,4% dintre adolescenţi, în timp ce telefonul, reţelele sociale şi jocurile au fost menţionate de doar 6,2%.
Reuşitele şcolare îi fac fericiţi pe doar 5,2% dintre respondenţi.
Întrebaţi ce ar modifica, dacă ar putea, pentru copiii şi adolescenţii din România, 26,8% au răspuns că ar reduce presiunea şcolară, 24,8% şi-ar dori mai multe oportunităţi pentru viitor, iar 23,8% cer mai mult sprijin emoţional.
Alţi 8,8% vor mai multe activităţi şi spaţii dedicate tinerilor, 7,7% îşi doresc mai mult timp în familie, iar 6,9% cer reducerea bullying-ului.
Rezultatele indică o redefinire a conceptului de vulnerabilitate în rândul tinerilor, nu doar economică, ci şi emoţională şi relaţională. Tinerii vorbesc tot mai des despre anxietate, presiunea performanţei, singurătate şi lipsa dialogului real cu adulţii şi instituţiile.
„Copiii şi adolescenţii ne spun tot mai clar că nu vor doar să fie protejaţi, ci şi ascultaţi. Ei percep frecvent că şcoala, familia şi instituţiile comunică unilateral, fără participare reală din partea lor, iar această ruptură dintre generaţii poate duce la scăderea încrederii în instituţii”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România. Ea a subliniat necesitatea unor politici publice centrate pe sănătatea mintală, combaterea bullying-ului şi o educaţie mai flexibilă, orientată spre dezvoltare personală.
De 1 iunie şi în zilele premergătoare acestei date, copiii şi adolescenţii din Consiliul Consultativ al Copiilor al World Vision România participă la întâlniri cu reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului, precum şi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie. Consiliul este singura structură formată exclusiv din copii şi adolescenţi din mediul rural care le oferă acestora un spaţiu real de consultare cu factorii de decizie.
„Participarea copiilor nu trebuie să fie simbolică. Ei au opinii clare despre şcoală, sănătate emoţională, siguranţă şi viitor şi trebuie implicaţi real în deciziile care îi privesc”, a completat Mihaela Nabăr.
Organizaţia participă totodată la evenimentele cu porţi deschise de la Senat şi Camera Deputaţilor, unde copiii pot lua parte la ateliere creative, pictură pe faţă şi activităţi interactive. În paralel, mii de copii din comunităţi rurale şi urbane din 12 judeţe – printre care Bucureşti, Cluj, Vaslui, Iaşi, Dolj şi Giurgiu – participă în aceste zile la excursii, jocuri sportive şi concursuri organizate de World Vision România, într-un efort de a transforma Ziua Copilului într-un moment de bucurie şi apartenenţă pentru cei mai vulnerabili copii din ţară.
Elevă de clasa a V-a, radiografie dură în fața lui Dimian: De ce majoritatea copiilor urăsc școala?