Închide
România traversează cea mai gravă criză de vaccinare din ultimele decenii, cu o rată de acoperire de doar 47,4% pentru prima doză a vaccinului ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) și cu zeci de mii de cazuri de rujeolă raportate în ultimii doi ani. Organizația Salvați Copiii România avertizează că scăderea constantă a imunizării expune copiii la riscuri majore și solicită autorităților intervenții legislative, administrative și de comunicare pentru a stopa declinul.
Potrivit Centrul European pentru Controlul Bolilor, în perioada 1 februarie 2024 – 31 ianuarie 2025 au fost raportate 32.265 de cazuri de rujeolă în Uniunea Europeană, dintre care 27.568 în România. A doua țară în clasament, Italia, a înregistrat doar 1.097 de cazuri.
Datele Institutului Național de Sănătate Publică arată că, între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2025, în România au fost confirmate 35.736 de cazuri de rujeolă: 27.720 la copii sub 15 ani și 3.188 la adolescenți între 15 și 19 ani. În același interval, s-au înregistrat 30 de decese.
Conform concluziilor Comisiei Regionale de Verificare a Eliminării Rujeolei și Rubeolei (RVC, septembrie 2025), România se numără printre cele 13 țări din Regiunea Europeană OMS cu transmitere endemică a rujeolei, ceea ce înseamnă că boala circulă constant în populație.
Toate valorile actuale sunt sub ținta de 95% recomandată de OMS pentru asigurarea imunității colective. Situația la nivel național indică:
– BCG: 93,5%
– Hep B (3 doze): 55%
– DTPa (3 doze): 55%
– VPI (3 doze): 55%
– Hib (3 doze): 55%
– Pneumococic (3 doze): 54%
– ROR (1 doză): 47,4%
În cazul ROR, într-un singur județ s-a depășit pragul de 70% (Bihor: 73,8%), în timp ce în Argeș rata a coborât la 23,7%. În 24 de județe, acoperirea este sub 50%.
Medicii de familie semnalează o problemă suplimentară: dacă pentru prima doză acceptarea este moderată, la rapelul administrat la 5 ani rata scade dramatic, ajungând în unele comunități la doar 20%. Lipsa rapelului reduce eficiența imunizării și menține riscul de îmbolnăvire.
Studiul calitativ realizat de Departamentul de Sănătate Publică al Universității „Babeș-Bolyai”, în cadrul programului „Sănătatea mamei și a copilului” implementat de Salvați Copiii și finanțat de MSD România, a analizat perspectivele a 29 de medici de familie și asistenți medicali comunitari care au în evidență peste 11.000 de copii din mediul rural.
Principalele bariere identificate:
– Atitudinale și comportamentale: refuz categoric în unele comunități, frica de reacții adverse.
– Socio-culturale: bariere lingvistice, religioase, mobilitatea ridicată a familiilor.
– Informaționale: dezinformare pe rețelele sociale, impact negativ al mass-media, mituri despre vaccinuri.
– Sistemice: birocrație excesivă, lipsa resurselor, desființarea vaccinării în școli, lipsa transportului.
Medicii reclamă și absența unor consecințe pentru nevaccinare, precum și dificultatea comunicării cu părinții care amână constant decizia și evită asumarea scrisă a refuzului.
Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Salvați Copiii România, a declarat că situația reflectă „un eșec colectiv” și a subliniat că fiecare copil nevaccinat rămâne expus unei boli care poate fi prevenită.
Organizația propune un set de măsuri:
– simplificarea sistemului de raportare a vaccinărilor;
– formalizarea colaborării medic–asistent medical comunitar;
– training-uri de comunicare pentru personalul medical;
– reintroducerea vaccinării în școli;
– campanii mass-media naționale;
– echipe multidisciplinare locale;
– vouchere sau soluții de transport pentru familiile vulnerabile;
– sisteme standardizate de remindere prin SMS;
– implicarea liderilor comunitari și a minorităților;
– mesaje adaptate cultural și lingvistic.
Experții recomandă și integrarea verificării statusului vaccinal la fiecare vizită medicală și la înscrierea în școală sau grădiniță.
Salvați Copiii România susține că intervențiile integrate din teren demonstrează că rata vaccinării poate crește de la 50-60% la 99-100% în comunitățile unde există echipe dedicate, informare corectă și relații de încredere.
Organizația a lucrat în peste 400 de comunități rurale și în toate maternitățile din țară, sprijinind 459.500 de mame, gravide și copii până în 5 ani. Evaluările arată creșteri semnificative ale controalelor prenatale, ecografiilor și vaccinărilor pentru copii, inclusiv o creștere cu 80% a vaccinărilor conform programului național în comunitățile sprijinite.
Experții avertizează că fără o intervenție rapidă și coordonată la nivel național, regional și local, epidemia va continua să afecteze în special copiii din comunitățile vulnerabile.