Închide
Rata mortalității infantile a atins cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, peste 400.000 de copii sunt în afara sistemului de educație, iar acoperirea vaccinală pentru rujeolă a coborât sub 50% la nivel național. Acestea sunt câteva dintre concluziile îngrijorătoare ale raportului anual al organizației Salvați Copiii România, care conturează o imagine de ansamblu alarmantă asupra situației copiilor din țară.
România numără, la începutul anului 2025, 3.610.644 de copii (19% din populația rezidentă), însă condițiile în care aceștia cresc sunt, pentru mulți dintre ei, profund precare. Raportul Salvați Copiii sintetizează o serie de indicatori care plasează România în coada clasamentelor europene la aproape toate capitolele ce privesc bunăstarea copilului.
În 2025 s-au înregistrat 145.725 de nașteri – cel mai mic număr de născuți-vii din 1930 până în prezent, cu 11.545 mai puțin față de anul anterior. Concomitent, rata mortalității infantile a crescut în 2024 la 6,6 la mia de copii născuți vii, cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, după ce în 2023 coborâse la 5,6 la mie.
Un factor agravant îl reprezintă criza vaccinării. România se confruntă cu cea mai gravă prăbușire a acoperirii vaccinale din ultimele decenii: pentru prima doză ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), rata de acceptare este de doar 47,4% la nivel național. Într-un singur județ acoperirea a depășit 70%, în timp ce în trei județe s-a situat sub 30%, valoarea minimă (23,7%) fiind raportată în județul Argeș, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică.
Trei din zece copii români (32,4%) cresc în risc de sărăcie sau excluziune socială, proporție cu șase puncte procentuale mai mare decât în rândul adulților. Pentru 1,163 milioane de copii, asigurarea resurselor pentru un trai sănătos este problematică.
Dincolo de sărăcia materială, datele din 2025 relevă o deteriorare a siguranței alimentare: ponderea familiilor cu copii care nu își permit o masă cu carne, pește sau proteine vegetale cel puțin o dată la două zile a crescut de la 14,6% la 17,2%, iar în cazul familiilor monoparentale, de la 19,5% la 25,9%.
La finalul anului anterior, 33.420 de copii se aflau în sistemul de protecție specială, dintre care 8.908 creșteau în instituții rezidențiale.
Peste 400.000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani (425.491, adică 18,18% din populația rezidentă de vârstă școlară) erau în afara sistemului de educație la începutul anului trecut.
Problemele încep de la vârste fragede: România înregistrează cea mai scăzută rată de cuprindere în educație timpurie din Uniunea Europeană pentru copiii între 3 ani și vârsta de debut a învățământului obligatoriu (76,5%, față de o medie europeană de 95%). Abandonul școlar se adâncește odată cu vârsta: procentul copiilor de vârstă gimnazială aflați în afara școlii a crescut de la 12,3% în 2021 la 17,09% în 2024, iar pentru cei de vârstă liceală, de la 23,02% la 27,23% în același interval.
Sărăcia amplifică direct excluziunea educațională. Un studiu Salvați Copiii din vara lui 2025 arată că 58% dintre familiile ai căror copii participă la programele organizației nu pot acoperi cheltuielile școlare fără sprijin extern, procentul urcând la 87% în rândul celor aflați în sărăcie subiectivă. Aproape jumătate dintre copiii afectați de sărăcie (46,8%) nu participă la excursii sau evenimente școlare, față de o medie europeană de 13,9%.
România contribuie cu 26,19% din totalul nașterilor la minore la nivel european, deși reprezintă doar 4% din nașterile UE. În cazul nașterilor la fete sub 15 ani, contribuția României este de 41,39%, de peste zece ori mai mare decât ponderea sa demografică.
În 2024, 5.815 copii s-au născut din mame minore; în 496 de cazuri, mama avea sub 15 ani. Aproape 1 din 5 copii născuți din mame minore nu este primul copil al acesteia (18,4%). Lipsa supravegherii medicale rămâne critică: 43,3% dintre nașterile la mame sub 15 ani s-au produs fără niciun control prenatal, față de o medie națională de 28,35%.
Cercetarea sociologică a Salvați Copiii din toamna lui 2025 trasează o radiografie neliniștitoare a vieții digitale a copiilor: aproape 80% navighează pe internet fără nicio restricție de acces, iar peste o treime dintre copiii de 12-14 ani au profiluri publice pe rețelele sociale. Aproape jumătate dintre adolescenți au fost abordați de persoane necunoscute online, iar o treime au raportat situații de hărțuire sau interacțiuni inconfortabile.
Cyberbullying-ul a devenit un fenomen constant, la care au fost martori 60% dintre copii, în timp ce peste două treimi au fost expuși unor conținuturi traumatizante. Cel mai îngrijorător indicator rămâne însă izolarea: doar 5% dintre copiii aflați în pericol online cer ajutorul unui adult.
În școli, 90% dintre profesori și consilieri școlari consideră că elevii lor sunt victime ale bullying-ului, fenomenul fiind raportat cu frecvență maximă în școlile din București (28,1%), față de 13,4% în mediul rural.
Anxietatea este cea mai frecventă tulburare de sănătate mintală identificată în rândul copiilor care au beneficiat de serviciile de terapie ale organizației, urmată de tulburări emoționale, dificultăți legate de divorțul părinților, tulburări de învățare și dependență de ecrane. Au fost semnalate și cazuri de abuz de substanțe și o tentativă de suicid.
Sondajele confirmă starea generală de rău psihologic: doar 3 din 5 copii se simt frecvent fericiți, un sfert se simt des triști, iar peste jumătate suferă frecvent de oboseală. Participanții la cea de-a 26-a ediție a Forumului Național al Copiilor au solicitat autorităților introducerea educației pentru sănătate ca disciplină obligatorie și extinderea accesului la consiliere psihologică gratuită.
Un raport al World Vision România, dat publicității tot de Ziua Copilului, arată, de asemenea, că anxietatea, presiunea şcolii şi singurătatea domină preocupările tinerilor din comunităţi vulnerabile.
Nu telefonul îi face fericiţi pe adolescenţii români – sondaj World Vision România