Închide
Coaliția pentru Educație a analizat mai multe variante de admitere la liceu, dintre care transmite că încline să agreeze varianta bazată pe portofoliul educațional al elevului.
Acest scenariu este declinat în două variante:
Varianta A:
✓ Portofoliu educațional construit prin evaluări naționale (externe) standardizate programate pe durata ultimilor doi ani de gimnaziu;
✓ Există adoptate și se implementează standarde naționale de evaluare/performanță pentru rezultatele școlare din gimnaziu;
✓ Pot fi programate probe la finalul gimnaziului;
✓ Liceele stabilesc criteriile MINIME de acces pentru fiecare program, specializare (portofoliu educațional, inclusiv rezultatele la evaluarea națională, preferințele elevilor, opțional probe suplimentare etc).
✓ Elevii se înscriu la liceu în funcție de preferințele lor, ale familiilor sau în funcție de oferta educațională în baza unui proces de consiliere;
✓ Liceele selectează elevii care îndeplinesc criteriile minime; în cazul în care numărul de înscrieri depășește numărul de locuri se are în vedere un sistem de selecție;
✓ Liceele își refac oferta educațională, în cazul în care numărul de înscrieri este semnificativ sub numărul de locuri;
”Acest scenariu este aplicat cu unele diferențe și variante de un număr de state dintre cele analizate în capitolul B, precum Germania sau Estonia (într-o anumită măsură). Estonia este mai degrabă aliniată scenariului 3, dar prin faptul că în situații excepționale permite accesul la liceu doar pe baza portofoliului de rezultate școlare din gimnaziu, poate fi trecută și aici.
Dacă dintre criteriile de analiză eliminăm rezultatele la evaluări externe (naționale) standardizate la finalul gimnaziului, atunci numărul țărilor care aplică versiuni ale acestui scenariu flexibil este semnificativ mai mare, iar exemple importante sunt Austria, Franța, Portugalia, Finlanda sau Spania.
Raportul OECD din 2017 pentru România include această recomandare printre opțiunile de reformă a evaluării (OECD 2017): este „esențială realizarea unei reforme a examenelor, mai ales a celui de la clasa a VIII-a, pentru ca România să realizeze la nivelul procesului de predare și învățare schimbările pozitive prevăzute în noul curriculum și să creeze un sistem mai echitabil, în care elevii din diferite medii au șanse de reușită.”
Ca dezavantaje principale pentru România, putem identifica:
– În zona de obiectivitate (fairness): atâta vreme cât nu vor exista standarde naționale de învățare/evaluare/performanță pentru toate disciplinele și toți anii de gimnaziu, precum și o bună alfabetizare a profesorilor în zona evaluării, portofoliul educațional prezintă riscul să fie factor aleatoriu de selecție”, transmit autorii analizei.
– există predispoziția pentru o evaluare națională la finalul clasei a VIII-a foarte complexă, poate prea complexă: cu probe numeroase, ce vor fi date într-un interval de timp scurt. Evaluarea națională ajunge să fie un examen de complexitatea Bacalaureatului.
Varianta B:
✓ Portofoliu educațional cu standarde naționale de performanță pentru rezultatele școlare din gimnaziu:
✓ Restul caracteristicilor scenariului 5;
✓ Nu există evaluări externe standardizate la finalul gimnaziului, elevii fac tranziția către liceu în baza portofoliului educațional și consilierii școlare;
”Acest scenariu are avantajul general de a fi cel mai flexibil și mai suplu dintre cele discutate. De asemenea, prezintă o bună aliniere cu principiile enunțate, acordându-i fiecăruia o anumită importanță.
Ca puncte tari ale acestui scenariu putem evidenția:
+ O descentralizare mai mare a tranziției în învățământul secundar superior;
+ Încurajarea, prin competiție, a unităților de de învățământ să își diversifice oferta educațională și să crească calitatea programelor și specializărilor pe care le propun.
+ Considerarea într-un mod mai substațial a preferințelor elevilor/familiilor, intereselor acestora și a zonelor de competențe ale fiecăruia, măsurate prin rezultate școlare anterioare cu validitate predictivă mai mare pentru succesul academic și perspectivele de carieră decât rezultatele la teste standardizate (Galla et al. 2019);
+ Scenariul poate funcționa la fel de bine și pentru învățământul profesional;
+ Pentru programele de învățământ secundar superior foarte competitive și de calitate înaltă se poate opta pentru probe de admitere, inclusiv probe standardizate, cum se întâmplă în prezent în Turcia, ceea ce înseamnă respectarea principiului de șanse egale și pentru elevii cu profil de performanță;
+ În ansamblu însă, prin reducerea ponderii selecției bazate pe performanță, există șansa unei accesări mai echitabile a învământului secundar superior.
+ De asemenea, el poate funcționa foarte bine în tandem cu evaluările
standardizate de sistem (II, IV, VI, VIII). Evaluările de sistem pot fi realizate chiar pentru fiecare an școlar în învățământul secundar superior dacă, de exemplu, sunt administrate prin eșantionare în așa fel încât elevii să nu fie supra-expuși evaluărilor standardizate.
Totuși, pentru implementarea acestui scenariu este necesară:
– Dezvoltarea standardelor de învățare/evaluare/performanță și profesionalizarea profesorilor în zona evaluării bazate pe standarde. Altfel, principiul central privitor la obiectivate (fairness) nu poate fi respectat”, afirmă Coaliția.
Citește integral analiza realizată de Coaliția pentru Educație, aici:
Tranzitie_invatamant_secundar_superior_9.03.2023
