În atenția: Administrației Prezidențiale și Guvernului României Către: E.S. Președintele României, dl. Klaus Werner Iohannis Prim-ministrul României, dl. Nicolae Ciucă Ministrul Educației, dl. Sorin Mihai Cîmpeanu Consilierul prezidențial pentru educație și cercetare, dna. Ligia Deca Cu privire la: Aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și reforma ARACIP ca motor pentru reforma educației în România Ne aflăm astăzi în fața unei oportunități extrem de importante pentru țara noastră: aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), organizație interguvernamentală care este prin excelență o promotoare a competitivității, succesului economic, bunăstării societăților și, nu în ultimul rând, a bunei guvernări. După alte trei încercări eșuate de a aduce România la masa țărilor dezvoltate (2004, 2012, 2016), care se angajează la un proiect de co-creare și implementare de politici sustenabile pentru un viitor mai bun, România trebuie să dea dovadă de rigurozitate, exigență și disciplină pentru a putea face din aderarea la OCDE o realitate. Noi, organizațiile semnatare, credem că pentru a nu înregistra un nou eșec, Guvernul României trebuie să acorde o deosebită importanță pregătirii dosarului de candidatură la OCDE, pentru a maximiza șansele de acceptare, favoarea cetățenilor României. Fie că ne referim la elevi, studenți, părinți, profesori, profesioniști, antreprenori sau funcționari, fie că ne referim la pătura privilegiată a societății sau, dimpotrivă, la cei mai dezavantajați. De aceea, Guvernul României trebuie să dea dovadă de responsabilitate și celeritate, să abandoneze interesele și bătăliile politice pe termen scurt și mediu și să se angajeze în proiectul aderării la OCDE, contribuind prin specialiștii din sistemul de stat al României, în următoarea perioadă și care pot aduce plus-valoare la îndeplinirea țintelor solicitate de OCDE. Noi, organizațiile semnatare ne exprimăm întreaga disponibilitate de a sprijini demersurile României în procesul de acceptare a României ca membru egal în cadrul OECD. Avem nevoie de o conștientizare foarte clară că precedentele situaționale de reformă din România au fost caracterizate de instabilitate politică, bătălii politice, dezbateri publice de formă, subclasate interesului național al României de a reuși în acest proces strategic important. România trebuie să își depășească, așadar, condiția de “analfabet funcțional” în raport cu exigențele marilor economii din spațiul internațional, acest obiectiv neputând fi atins fără respectarea principiilor bunei guvernări, implicit pe cel al realei transparențe decizionale. În cadrul acestui proiect de țară, credem că dimensiunea educațională nu numai că nu poate fi abandonată, ci, ar trebui să se constituie într-un pilon de bază. În ciuda faptului că România nu este încă membră OCDE, această organizație și-a pus la dispoziție cunoașterea factorilor decizionali din România, dar și nouă, comunitățile de cetățeni interesați, prin recomandări, studii și propuneri de politici publice. Unul dintre cele mai importante instrumente de care a beneficiat țara noastră a fost participarea la testarea internațională PISA, cea care ne-a indicat faptul că 44% din tinerii români în vârstă de 15 ani sunt analfabeți funcțional, aflați în situația de a nu înțelege un text scris, de a nu fi capabili să aplice concepte pe care, teoretic, le cunosc. La ultima testare standardizată organizată de OCDE, România a obținut cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani, cea mai mare scădere fiind la matematică. Este relevant ca, în contextul reluării procesului de aderare la OCDE, România să privească aceste rezultate cu celeritate și să își asume măsuri responsabile – considerăm că ele sunt cea mai fidelă oglindă pusă în fața sistemului de educație, astfel încât dezideratul “nimeni nu e lăsat în urmă”, să devină realitate. Deși organizația interguvernamentală, încă din 2017, a făcut recomandări României cu privire la viitorul politicilor sale educaționale, Ministerul Educației nu a ținut seama de acestea și nu a implementat propunerile de politici publice ca urmare a procesului de testare standardizată PISA 2018. Astfel, cu o altă serie de propuneri ignorate și cu doi ani școlari desfășurați în condiții de pandemie, ne așteptăm ca rezultatele de la testarea PISA 2022 să fie mai slabe, definind un sistem educațional disfuncțional, așa cum ne arată deja studiile realizate de UNICEF ori Indicele de Risc Socio Educațional 2015-2019 al Asociației Human Catalyst. De asemenea, datele de la World Vision România despre bunăstarea copiilor în pandemie ne arată că elevii din comunitățile dezavantajate au fost cei mai afectați de pierderile de învățare întrucât nu au avut acces la școala online ori au avut acces limitat. Pentru a preveni situația în care sistemul de evaluare și notare regăsit în clasele din România nu este unul conform cu realitatea, solicităm Executivului să urmărească punerea în acord a standardelor actuale de evaluare din sistemul de învățământ românesc cu cele proiectate în raportul „România – Studii OECD privind evaluarea și examinarea în domeniul educației“, realizat în anul 2017, care include următoarele recomandări : - Adoptarea standardelor de evaluare în acord cu noul curriculum;
- Încurajarea școlilor și cadrelor didactice să pună accentul pe evaluarea formativă, conferindu-i o valoare sporită la nivelul evaluării cadrelor didactice și a unităților de învățământ și reducând ponderea deținută de rezultatele testărilor cu miză ridicată;
- Creșterea nivelului de calitate și de echitate al evaluării din clasa a VIII-a. Ar trebui extinsă gama de competențe și domenii testate pentru a realiza o evaluare mai amplă a nivelului de învățare al elevilor și pentru a încuraja învățarea întregului curriculum. În acord cu recomandările internaționale, credem că până la finalul ciclului gimnazial elevii trebuie să-și însușească un set de cunoștințe, abilități și competențe de bază, pentru ca mai apoi să meargă către o prespecializare;
- Asigurarea că CNPEE (Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educație) deține capacitatea analitică și expunerea internațională necesară unei îmbunătățiri continue;
- Revizuirea evaluării realizate în scopul evoluției în carieră astfel încât aceasta să vizeze mai degrabă măsurarea efectivă a activității didactice decât alte condiții academice;
- Acordarea de suficient feedback și sprijin pentru monitorizarea unităților de învățământ astfel încât acestea să poată realiza îmbunătățiri.
Mai mult, România are datoria de a implementa recomandările specifice realizate de către OCDE în cadrul proiectului prezidențial România Educată, care vizează componente cheie din sectorul de învățământ: profesionalizarea carierei didactice, îmbunătățirea managementului educațional la nivelul unităților de învățământ, creșterea accesului la o educație timpurie de calitate, creșterea echității educaționale în România. Atragem atenția că, din nefericire, activitatea Comitetului Interministerial pentru monitorizarea implementării proiectului România Educată a fost sistată din septembrie 2021 (conform site-ului Ministerului Educației), ceea ce ne determină să apreciem atitudinea Guvernului României față de implementarea acestor politici OCDE (finanțate de către Comisia Europeană) drept superficială.
Nu în ultimul rând, tragem un semnal de alarmă cu privire la lipsa concordanței declarațiilor venite de la Ministerul Educației. Deși, formal, această instituție își asumă aderarea României la OCDE, subliniind rolul central al îmbunătățirii politicilor educaționale în definitivarea acestui dosar, Ministerul Educației se pregătește să schimbe statutul instituției care se ocupă de evaluarea și asigurarea calității în școlile din România (ARACIP), subordonând-o politicului (prin trecerea acestei instituții din coordonarea Ministerului Educației, în subordinea directă a instituției, ceea ce limitează autonomia ARACIP și garanția de independență a acesteia, în detrimentul obiectivității și a credibilității acțiunilor sale). Se constată, de asemenea, intenția de continuare a numirilor în pozițiile membrilor Consiliului ARACIP, în locul promovării ocupării posturilor prin concursurile publice ca modalitate de selecție.
De asemenea, reforma ARACIP trebuie corelată cu restructurarea rolurilor și responsabilităților ISJ-urilor, în așa fel încât rolul de control al calității să revină ARACIP, iar inspectoratele școlare să devină instituții cu rol predominant de îndrumare și sprijin. Mai mult, reforma ARACIP trebuie corelată și cu activitatea CNPEE, singura instituție din România care măsoară rezultatele educaționale la nivel de sistem și poate recomanda politici și intervenții bazate pe date.
Astfel, apreciem că dacă Guvernul României va aproba noua Hotărâre de Guvern privind organizarea ARACIP în forma promovată de Ministerul Educației (și care a avut ca termen de avizare 25 ianuarie 2022), executivul va contribui la nerespectarea standardelor privind aderarea țării noastre la OCDE. Hotărârea de Guvern în discuție face parte din legislația subsecventă, promovarea ei nu are o fundamentare consistentă, bazată pe studiu de impact și va trebui supusă unor noi modificări, imediat după aprobarea noii legi a educației despre care Ministrul Educației a făcut anunț public. De aceea solicităm retragerea oricărei intenții de a modifica regulamentul de funcționare a ARACIP în acest moment, înainte de reorganizarea prin lege a instituției.
Regăsiți poziția noastră cu privire la acest HG în întregime aici, dar și în anexă.
Ne dorim să lucrăm îndeaproape cu Ministerul Educației pentru a ne putea asigura că sistemul educațional românesc respectă exigențele acestei organizații internaționale și credem că atacul la independența și autonomia ARACIP în raport cu sfera politică nu va face decât să tergiverseze acest proces, riscând a se finaliza cu un nou eșec în privința procesului complex de aderare.
România nu își permite să rateze șansa reprezentată de cecul în alb oferit de membrii OCDE pentru a adera la această organizație a țărilor dezvoltate. Avem o nouă șansă și trebuie să o folosim cu înțelepciune, iar măsurile asumate de Ministerul Educației să fie o carte de vizită privind seriozitatea Guvernului României în raport cu dosarul OCDE. Ne exprimăm încrederea că, în final, Guvernul României va ține seama de recomandările acestei organizații internaționale în privința dezvoltării unui cadru de politici publice pentru creșterea gradului de calitate și echitate în sistemul educațional din România, va menține independența și autonomia unor instituții cheie în acest proces (precum ARACIP) și va oferi societății civile oportunitatea de a juca un rol activ de avertizor de integritate în acest proces, dar și de partener direct interesat și contributor, care poate și vrea să pună umărul la aderarea României la OCDE oferindu-și voluntar expertiza multidimensională. În vederea clarificării tuturor aspecte semnalate, solicităm o întâlnire online cu doamna Consilier prezidențial pentru Educație și Cercetare, Ligia Deca, ocazie în cadrul căreia putem argumenta necesitatea și urgența de luare în considerare a propunerilor noastre.
Organizații semnatare:
Asociația Elevilor din Constanța, Ariana Dudună, Președinte, email: [email protected]
Asociația Elevilor din București și Ilfov, Alexia Marinescu, Președinte, email: asociatiaelevilor.aebi@gmail.com
Asociația Elevilor din Timiș, Natanael Iriciuc, Președinte, email: [email protected]
Asociația Vâlceană a Elevilor, Patrisia Moraru, Președinte, email: [email protected]
Asociația Elevilor din Maramureș, Cristina Miculaiciuc, Președinte, email: [email protected]
Asociația Elevilor din Bacău, Alexandra Guramba, președinte, email: [email protected]
Societatea Academică din România, Simona Ernu, Director executiv, [email protected]
Coaliția pentru Educație, Diana Certan, Președinte, [email protected]
Asociația SUPRA, Alina Voinea, Președinte, alina.voinea@asociatia-supra.ro
AEJS Human Catalyst, Laura Greta Marin, Președinte, [email protected]
World Vision România, Mihaela Nabăr, Director executiv [email protected]
Asociația Ține de Noi, Răzvan Orășanu, Președinte, orasanu@hotmail.com
Părinții Cer Schimbare – grup civic, Andreea Ionescu, Fondator, [email protected]
Federația Părinților și Aparținătorilor Legali din România, Corina Atanasiu, Președinte, [email protected] Aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și reforma ARACIP ca motor pentru reforma educației în România
SCRISOARE ADRESATĂ GUVERNULUI ȘI ADMINISTRAȚIEI PREZIDENȚIALE |
|
În atenția: Administrației Prezidențiale și Guvernului României Către: E.S. Președintele României, dl. Klaus Werner Iohannis Prim-ministrul României, dl. Nicolae Ciucă Ministrul Educației, dl. Sorin Mihai Cîmpeanu Consilierul prezidențial pentru educație și cercetare, dna. Ligia Deca Cu privire la: Aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și reforma ARACIP ca motor pentru reforma educației în România Ne aflăm astăzi în fața unei oportunități extrem de importante pentru țara noastră: aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), organizație interguvernamentală care este prin excelență o promotoare a competitivității, succesului economic, bunăstării societăților și, nu în ultimul rând, a bunei guvernări. După alte trei încercări eșuate de a aduce România la masa țărilor dezvoltate (2004, 2012, 2016), care se angajează la un proiect de co-creare și implementare de politici sustenabile pentru un viitor mai bun, România trebuie să dea dovadă de rigurozitate, exigență și disciplină pentru a putea face din aderarea la OCDE o realitate. Noi, organizațiile semnatare, credem că pentru a nu înregistra un nou eșec, Guvernul României trebuie să acorde o deosebită importanță pregătirii dosarului de candidatură la OCDE, pentru a maximiza șansele de acceptare, favoarea cetățenilor României. Fie că ne referim la elevi, studenți, părinți, profesori, profesioniști, antreprenori sau funcționari, fie că ne referim la pătura privilegiată a societății sau, dimpotrivă, la cei mai dezavantajați. De aceea, Guvernul României trebuie să dea dovadă de responsabilitate și celeritate, să abandoneze interesele și bătăliile politice pe termen scurt și mediu și să se angajeze în proiectul aderării la OCDE, contribuind prin specialiștii din sistemul de stat al României, în următoarea perioadă și care pot aduce plus-valoare la îndeplinirea țintelor solicitate de OCDE. Noi, organizațiile semnatare ne exprimăm întreaga disponibilitate de a sprijini demersurile României în procesul de acceptare a României ca membru egal în cadrul OECD. Avem nevoie de o conștientizare foarte clară că precedentele situaționale de reformă din România au fost caracterizate de instabilitate politică, bătălii politice, dezbateri publice de formă, subclasate interesului național al României de a reuși în acest proces strategic important. România trebuie să își depășească, așadar, condiția de “analfabet funcțional” în raport cu exigențele marilor economii din spațiul internațional, acest obiectiv neputând fi atins fără respectarea principiilor bunei guvernări, implicit pe cel al realei transparențe decizionale. În cadrul acestui proiect de țară, credem că dimensiunea educațională nu numai că nu poate fi abandonată, ci, ar trebui să se constituie într-un pilon de bază. În ciuda faptului că România nu este încă membră OCDE, această organizație și-a pus la dispoziție cunoașterea factorilor decizionali din România, dar și nouă, comunitățile de cetățeni interesați, prin recomandări, studii și propuneri de politici publice. Unul dintre cele mai importante instrumente de care a beneficiat țara noastră a fost participarea la testarea internațională PISA, cea care ne-a indicat faptul că 44% din tinerii români în vârstă de 15 ani sunt analfabeți funcțional, aflați în situația de a nu înțelege un text scris, de a nu fi capabili să aplice concepte pe care, teoretic, le cunosc. La ultima testare standardizată organizată de OCDE, România a obținut cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani, cea mai mare scădere fiind la matematică. Este relevant ca, în contextul reluării procesului de aderare la OCDE, România să privească aceste rezultate cu celeritate și să își asume măsuri responsabile – considerăm că ele sunt cea mai fidelă oglindă pusă în fața sistemului de educație, astfel încât dezideratul “nimeni nu e lăsat în urmă”, să devină realitate. Deși organizația interguvernamentală, încă din 2017, a făcut recomandări României cu privire la viitorul politicilor sale educaționale, Ministerul Educației nu a ținut seama de acestea și nu a implementat propunerile de politici publice ca urmare a procesului de testare standardizată PISA 2018. Astfel, cu o altă serie de propuneri ignorate și cu doi ani școlari desfășurați în condiții de pandemie, ne așteptăm ca rezultatele de la testarea PISA 2022 să fie mai slabe, definind un sistem educațional disfuncțional, așa cum ne arată deja studiile realizate de UNICEF ori Indicele de Risc Socio Educațional 2015-2019 al Asociației Human Catalyst. De asemenea, datele de la World Vision România despre bunăstarea copiilor în pandemie ne arată că elevii din comunitățile dezavantajate au fost cei mai afectați de pierderile de învățare întrucât nu au avut acces la școala online ori au avut acces limitat. Pentru a preveni situația în care sistemul de evaluare și notare regăsit în clasele din România nu este unul conform cu realitatea, solicităm Executivului să urmărească punerea în acord a standardelor actuale de evaluare din sistemul de învățământ românesc cu cele proiectate în raportul „România – Studii OECD privind evaluarea și examinarea în domeniul educației“, realizat în anul 2017, care include următoarele recomandări : - Adoptarea standardelor de evaluare în acord cu noul curriculum;
- Încurajarea școlilor și cadrelor didactice să pună accentul pe evaluarea formativă, conferindu-i o valoare sporită la nivelul evaluării cadrelor didactice și a unităților de învățământ și reducând ponderea deținută de rezultatele testărilor cu miză ridicată;
- Creșterea nivelului de calitate și de echitate al evaluării din clasa a VIII-a. Ar trebui extinsă gama de competențe și domenii testate pentru a realiza o evaluare mai amplă a nivelului de învățare al elevilor și pentru a încuraja învățarea întregului curriculum. În acord cu recomandările internaționale, credem că până la finalul ciclului gimnazial elevii trebuie să-și însușească un set de cunoștințe, abilități și competențe de bază, pentru ca mai apoi să meargă către o prespecializare;
- Asigurarea că CNPEE (Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educație) deține capacitatea analitică și expunerea internațională necesară unei îmbunătățiri continue;
- Revizuirea evaluării realizate în scopul evoluției în carieră astfel încât aceasta să vizeze mai degrabă măsurarea efectivă a activității didactice decât alte condiții academice;
- Acordarea de suficient feedback și sprijin pentru monitorizarea unităților de învățământ astfel încât acestea să poată realiza îmbunătățiri.
Mai mult, România are datoria de a implementa recomandările specifice realizate de către OCDE în cadrul proiectului prezidențial România Educată, care vizează componente cheie din sectorul de învățământ: profesionalizarea carierei didactice, îmbunătățirea managementului educațional la nivelul unităților de învățământ, creșterea accesului la o educație timpurie de calitate, creșterea echității educaționale în România. Atragem atenția că, din nefericire, activitatea Comitetului Interministerial pentru monitorizarea implementării proiectului România Educată a fost sistată din septembrie 2021 (conform site-ului Ministerului Educației), ceea ce ne determină să apreciem atitudinea Guvernului României față de implementarea acestor politici OCDE (finanțate de către Comisia Europeană) drept superficială.
Nu în ultimul rând, tragem un semnal de alarmă cu privire la lipsa concordanței declarațiilor venite de la Ministerul Educației. Deși, formal, această instituție își asumă aderarea României la OCDE, subliniind rolul central al îmbunătățirii politicilor educaționale în definitivarea acestui dosar, Ministerul Educației se pregătește să schimbe statutul instituției care se ocupă de evaluarea și asigurarea calității în școlile din România (ARACIP), subordonând-o politicului (prin trecerea acestei instituții din coordonarea Ministerului Educației, în subordinea directă a instituției, ceea ce limitează autonomia ARACIP și garanția de independență a acesteia, în detrimentul obiectivității și a credibilității acțiunilor sale). Se constată, de asemenea, intenția de continuare a numirilor în pozițiile membrilor Consiliului ARACIP, în locul promovării ocupării posturilor prin concursurile publice ca modalitate de selecție.
De asemenea, reforma ARACIP trebuie corelată cu restructurarea rolurilor și responsabilităților ISJ-urilor, în așa fel încât rolul de control al calității să revină ARACIP, iar inspectoratele școlare să devină instituții cu rol predominant de îndrumare și sprijin. Mai mult, reforma ARACIP trebuie corelată și cu activitatea CNPEE, singura instituție din România care măsoară rezultatele educaționale la nivel de sistem și poate recomanda politici și intervenții bazate pe date.
Astfel, apreciem că dacă Guvernul României va aproba noua Hotărâre de Guvern privind organizarea ARACIP în forma promovată de Ministerul Educației (și care a avut ca termen de avizare 25 ianuarie 2022), executivul va contribui la nerespectarea standardelor privind aderarea țării noastre la OCDE. Hotărârea de Guvern în discuție face parte din legislația subsecventă, promovarea ei nu are o fundamentare consistentă, bazată pe studiu de impact și va trebui supusă unor noi modificări, imediat după aprobarea noii legi a educației despre care Ministrul Educației a făcut anunț public. De aceea solicităm retragerea oricărei intenții de a modifica regulamentul de funcționare a ARACIP în acest moment, înainte de reorganizarea prin lege a instituției.
Regăsiți poziția noastră cu privire la acest HG în întregime aici, dar și în anexă.
Ne dorim să lucrăm îndeaproape cu Ministerul Educației pentru a ne putea asigura că sistemul educațional românesc respectă exigențele acestei organizații internaționale și credem că atacul la independența și autonomia ARACIP în raport cu sfera politică nu va face decât să tergiverseze acest proces, riscând a se finaliza cu un nou eșec în privința procesului complex de aderare.
România nu își permite să rateze șansa reprezentată de cecul în alb oferit de membrii OCDE pentru a adera la această organizație a țărilor dezvoltate. Avem o nouă șansă și trebuie să o folosim cu înțelepciune, iar măsurile asumate de Ministerul Educației să fie o carte de vizită privind seriozitatea Guvernului României în raport cu dosarul OCDE. Ne exprimăm încrederea că, în final, Guvernul României va ține seama de recomandările acestei organizații internaționale în privința dezvoltării unui cadru de politici publice pentru creșterea gradului de calitate și echitate în sistemul educațional din România, va menține independența și autonomia unor instituții cheie în acest proces (precum ARACIP) și va oferi societății civile oportunitatea de a juca un rol activ de avertizor de integritate în acest proces, dar și de partener direct interesat și contributor, care poate și vrea să pună umărul la aderarea României la OCDE oferindu-și voluntar expertiza multidimensională. În vederea clarificării tuturor aspecte semnalate, solicităm o întâlnire online cu doamna Consilier prezidențial pentru Educație și Cercetare, Ligia Deca, ocazie în cadrul căreia putem argumenta necesitatea și urgența de luare în considerare a propunerilor noastre.
Organizații semnatare:
Asociația Elevilor din Constanța, Ariana Dudună, Președinte, email: [email protected]
Asociația Elevilor din București și Ilfov, Alexia Marinescu, Președinte, email: asociatiaelevilor.aebi@gmail.com
Asociația Elevilor din Timiș, Natanael Iriciuc, Președinte, email: [email protected]
Asociația Vâlceană a Elevilor, Patrisia Moraru, Președinte, email: [email protected]
Asociația Elevilor din Maramureș, Cristina Miculaiciuc, Președinte, email: [email protected]
Asociația Elevilor din Bacău, Alexandra Guramba, președinte, email: [email protected]
Societatea Academică din România, Simona Ernu, Director executiv, [email protected]
Coaliția pentru Educație, Diana Certan, Președinte, [email protected]
Asociația SUPRA, Alina Voinea, Președinte, alina.voinea@asociatia-supra.ro
AEJS Human Catalyst, Laura Greta Marin, Președinte, [email protected]
World Vision România, Mihaela Nabăr, Director executiv [email protected]
Asociația Ține de Noi, Răzvan Orășanu, Președinte, orasanu@hotmail.com
Părinții Cer Schimbare – grup civic, Andreea Ionescu, Fondator, [email protected]
Federația Părinților și Aparținătorilor Legali din România, Corina Atanasiu, Președinte, [email protected] |
|
|
|
|
|
|
|
