Închide
Curtea de Apel a Municipiului București a admis azi, 27 ianuarie, anularea în parte a HG nr. 994/2020, prin care au fost aprobate Standardele de autorizare, acreditare și evaluare periodică a unităților de învățământ preuniversitar, elaborate de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), anunță Asociația Școlilor Particulare.
Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.
”Instanța a decis ca indicatorii contestați să fie anulați. Sperăm ca Ministerul Educației să finalizeze reorganizarea ARACIP și ulterior, să se poată uita cu atenție la standardele de calitate, pe care trebuie să le respecte unitățile de învățământ. Ne dorim ca viitorul proces de elaborare a noilor standarde să fie transparent, iar în viitor, aplicarea standardelor să contribuie la creșterea calității actului de educație din școlile românești”, precizează ASP.
Cum a motivat Asociația Școlilor Particulare acțiunea în justiție:
1. Cu privire la încălcarea normelor prevăzute de Legea 52 / 2003 privind
transparența decizională în administrația publică:
1.1. Conform art. 7 alin. (2) din Legea nr. 52/2003: „Anunțul referitor la
elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoștința publicului, în
condițiile alin. (1), cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare
de către autoritățile publice. Anunțul va cuprinde: data afișării, o notă de fundamentare,
o expunere de motive, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului
normativ propus, un studiu de impact și/sau de fezabilitate, după caz, textul complet al
proiectului actului respectiv, precum și termenul-limită, locul și modalitatea în care cei
interesați pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare
privind proiectul de act normativ.”
3
În data de 02.11.2020 a fost publicat pe pagina de internet a Ministerului Educației
(www.edu.ro) Anunțul cu privire la actul administrativ normativ contestat, însoțit de
Proiectul acestuia, Anexa parte integrantă și Nota de fundamentare, pentru îndeplinirea
procedurii de consultare publică.
Având în vedere că Hotărârea Guvernului nr. 994 a fost adoptată în data de
18.11.2020, în mod evident proiectul acestui act nu a fost adus la cunoștința
publicului, cu cel puțin 30 zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare de către
autoritățile publice.
Totodată, anunțul publicat nu cuprindea termenul limită în care cei interesați
puteau trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind
proiectul de act normativ.
1.2. În data de 09.11.2020, subscrisa am înaintat pe adresa de e-mail indicată în
anunt ([email protected]) un document cuprinzând propuneri și sugestii cu privire la
proiectul de act normativ publicat. Aspectele invocate de subscrisa nu au făcut obiectul
vreunei analize din partea instituției pârâte. De asemenea, nu am primit o justificare în
scris și motivată pentru nepreluarea propunerilor și sugestiilor formulate.
Conform art. 12 alin. (3) din Legea nr. 52/2003, „Autorităţile administraţiei
publice prevăzute la art. 4 sunt obligate să justifice în scris nepreluarea recomandărilor
formulate şi înaintate în scris de cetăţeni şi asociaţiile legal constituite ale acestora”.
De asemenea, conform art. 8 alin. (1) din OG nr. 27/2002, „autorităţile şi
instituţiile publice sesizate au obligaţia să comunice petiționarului, în termen de 30 de
zile de la data înregistrării petiției, răspunsul, indiferent dacă soluția este favorabilă sau
nefavorabilă.”
Întrucât normele prevăzute de Legea nr. 52/2003 privind transparența
decizională în administrația publică sunt norme imperative de interes public,
încălcarea acestora, așa cum am arătat anterior, este de natură a atrage nulitatea
absolută a actului administrativ normativ contestat.
4
2. Cu privire la solicitarea subsidiară de anulare în parte a Hotărârii
Guvernului nr. 994/18.11.2020 privind aprobarea standardelor de autorizare de
funcționare provizorie și a standardelor de acreditare și de evaluare externă periodică
în învățământul preuniversitar, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 1225 din
14.12.2020, cu privire la Standardele de acreditare și de evaluare externă periodică
în învățământul preuniversitar, prevăzute în Anexa care face parte integrantă din
această Hotărâre:
I. B.5. Îndeplinirea țintelor strategice propuse în PDI / PAS în proporție de cel
puțin 75%.
B. 7. Realizarea integrală a activităților din planurile manageriale pentru ultimul
ciclu de învățământ.
B. 48. Realizarea, pentru anul școlar în curs, a planului de școlarizare prognozat
pentru cel puțin 80% dintre programele de studiu existente în oferta educațională.
Aceste elemente pot reprezenta, în opinia noastră, cel mult criterii ce vizează
calitatea învățământului preuniversitar, ori nu condiții pentru acreditarea unităților de
invățământ, acreditare de care depinde în totalitate existența și funcționarea acestor
entități. Considerăm că o asemenea condiționare a acreditării în baza criteriilor mai sus
menționate nu este justificată, cat timp realizarea integrală a activităților din planurile
manageriale, a procentelor de îndeplinire a țintelor strategice și de realizare a planului de
școlarizare prognozat pot fi influențate negativ de mai mulți factori de natură economică,
socială sau epidemiologică, vădit independenți și excedând conduitei unităților de
învățământ preuniversitar.
Cu titlu de exemplu, deși în planul managerial există obiectivul unor investiții cu
privire la dotările și spațiul în care își desfășoară activitatea unitatea de învățământ, pot
surveni anumite împrejurări, mai ales în contextul pandemic actual, care să nu permită
realizarea acestui obiectiv. De asemenea, deși prin planul de școlarizare se prognozează
un anumit număr de preșcolari/școlari care se vor înscrie în cadrul unei unități de
învățământ și un număr de grupe/clase corespunzător acestei estimări, există posibilitatea
5
înscrieii unui număr mai mic de copii care să conducă în mod automat la înființarea unui
număr inferior de grupe/clase.
În contextul în care situația sistemului de învățământ a fost mai mult decât incertă
începând cu luna martie 2020, unitățile de învățământ fiind supuse unui permanent proces
de adaptare la condițiile de funcționare instituite de autorități și chiar de supraviețuire în
perioadele în care acestea nu au putut desfășura activități didactice, condiționarea
acreditării și implicit a existenței acestor entități de îndeplinirea celor 3 criterii ce pot fi
influențate de situația economica, socială sau pandemică este nejustificată.
Astfel, devine inevitabilă situația în care unitățile de învățământ vor modifica
țintele strategice și activitățile în fiecare an pentru a garanta realizarea cerinței
standardului, prin asumarea unor obiective ușor de realizat și cu un impact insignifiant
asupra procesului educativ.
II. B11. Prezența de peste 90% a membrilor organismelor de conducere a unității
de învățământ la activitățile acestora.
Întrucât consiliile de administrație sunt formate în majoritatea cazurilor din 7 sau
13 membri, procentul de 90% nu permite absența vreunui membru de la ședințe. Astfel,
pentru îndeplinirea acestei cerințe este necesar ca ședințele CA ale unităților de
învățământ să se desfășoare cu prezența tuturor membrilor acestora. Acest standard
contravine dispozițiilor art. 96 din Legea nr. 1/2011 care reglementează atât cvorumul cât
și modalitatea de votare în cadrul consiliului de administrație:
„ (8) Consiliul de administrație poate emite hotărâri în condițiile în care
sunt prezenți minimum jumătate plus unu din totalul membrilor, exceptând situațiile
prevăzute la art. 93 alin. (1). Hotărârile consiliului de administrație se adoptă cu votul a
2/3 din membrii prezenți exceptând situațiile prevăzute la art. 93 alin. (1). Hotărârile
consiliului de administrație care vizează personalul din unitate, cum ar fi procedurile
pentru ocuparea posturilor, restrângerea de activitate, acordarea calificativelor,
aplicarea de sancțiuni și altele asemenea, se iau prin vot secret. Membrii consiliului de
administrație care se află în conflict de interese nu participă la vot.
6
(9) Deciziile privind bugetul și patrimoniul unității de învățământ se iau cu
majoritatea din totalul membrilor consiliului de administrație”
Conform ierarhiei actelor normative, o hotărâre de guvern nu poate conține
prevederi contrare unei legi organice.
III. B. 21. Colectarea sistematică, de la nivelul comunității și al unității de
învățământ, a datelor privind destinația ulterioară a absolvenților, pentru fiecare nivel
de învățământ și program de studiu, pe bază de eșantion.
Pentru ciclurile de învățământ antepreșcolar, preșcolar și primar, această cerință nu
prezintă relevanță. Pentru nivelul gimnazial și liceal, prin această colectare sistematică se
poate determina traseul absolvenților, pentru ca unitățile de nivel secundar superior și
universitățile să își poată construi o ofertă educațională relevantă în raport cu cerințele de
pe piața muncii.
Totodată, în cazul unităților de învățământ particulare contractele de școlarizare
sunt semnate anual, pentru fiecare an școlar, neexistând nicio posibilitate legală prin care
parinții copiilor să fie obligați să furnizeze informații cu privire la traseul ulterior al
absolvenților unui ciclu de învățământ, cât timp nu mai există raporturi contractuale între
aceștia și respectivele unități de învățământ.
Concret, pe lângă cerința cu totul irelevantă de a cunoaște parcursul ulterior al unui
copil care a absolvit ciclul de învățămînt preșcolar, acreditarea și implicit funcționarea
unității de învățământ este condiționată în mod nejustificat de bunăvoința părinților de a
furniza aceste date după finalizarea raporturilor contractuale.
IV. B.34. Utilizarea spațiilor școlare în procesul didactic conform destinației lor și
planificării întocmite la nivelului unității deînvățământ. Indicele de utilizare a spațiilor
școlare și a dotărilor din cadrul acestora (timp de utilizare / timpul total disponibil în
programul unității de învățământ) este de minimum 0,9.
Această cerință nu prezintă niciun fel de relevanță pentru acreditarea unităților de
învățământ, fiind concludente următoarele exemple:
7
– Pentru o unitate de învățământ gimnazial cu câte 2 clase pe nivel care are un
laborator de chimie, timpul maxim de utilizare al laboratorului fiind de 8 ore / săptămână
(2 ore de chimie pentru cele două clase a VII-a și 2 ore pentru cele 2 clase a VIII-a).
Timpul total disponibil pentru acest laborator conform orarului școlii este de 30
ore/săptămână. Indicatorul de utilizare astfel calculat este de 0.26, inferior valorii minime
stabilite prin cerință.
– Pentru o gradiniță privată nou înființată, care dispune de un număr mai mare de
grupe din care s-au ocupat doar jumătate, îndeplinirea acestei condiții devine imposibilă.
De asemenea, în cadrul majorității unităților de învățământ private sunt organizate
activități opționale precum limbi străine, cursuri de dans, pictură, creație, teatru, educație
muzicală etc. ce implică asigurarea unor spații și dotări speciale pentru care indicele de
utilizare de 0,9 este imposibil de atins, dar care reprezintă un real beneficiu pentru copiii
ce pot participa la aceste activități.
V. B. 45. Realizarea, în anul școlar curent, a unei proporții de 100% pentru
personalul didactic calificat, de 75% pentru personalul didactic titular precum și a unei
fluctuații de personal de maximum 20% față de anul școlar anterior.
Este absurd ca acreditarea unei unități de învățământ să fie condiționată de o
fluctuație de personal de maximum 20% față de anul anterior, în contextul în care
raporturile dintre aceasta și personalul angajat sunt guvernate de Legea nr. 53/2003 –
Codul muncii. Conform art. 55 din lege, contractul individual de muncă poate înceta: de
drept; ca urmare a acordului părților; ca urmare a voinței unilaterale a uneia dintre
părți. Totodată, art. 81 îi rezervă salariatului dreptul de a avea inițiativa încetării
contractului individual de muncă printr-o notificare scrisă, chiar nemotivată, transmisă
angajatorului, acesta din urmă fiind obligat să înregistreze demisia. În aceste condiții,
Legea 53/2003 nu îi oferă angajatorului nicio posibilitate de a condiționa sau limita acest
act unilateral de voință a salariatului, fluctuația de personal peste limita de care depinde
acreditarea putând să apară în condiții cu totul independente de bunul management al
unității de învățământ angajatoare și imposibil de influențat de către organele de
8
conducere ale acesteia: pensionare la limită de vârstă, deces, schimbarea domiciliului,
reconversie profesională etc.
Pentru unitățile de învățământ particulare, sunt aplicabile disp. art. 82 din Legea nr.
53/2003 care prevăd limitări cu privire la contractele individuale de muncă pe durata
determinată:
„(4) Între aceleași părți se pot încheia succesiv cel mult 3 contracte individuale de muncă pe
durată determinată.
(5) Contractele individuale de muncă pe durată determinată încheiate în termen de 3 luni de la
încetarea unui contract de muncă pe durată determinată sunt considerate contracte succesive și nu pot
avea o durată mai mare de 12 luni fiecare.”
În schimb, unităților de învățământ de stat nu le sunt aplicabile aceste dispoziții,
Legea 1/2011 permițându-le să prelungească contractele de muncă pe durata determinată
pentru cadre didactice suplinitoare, fără limitele impuse de Codul muncii.
De asemenea, Legea 1/2011 condiționează, atât pentru pentru unitățile de
învățământ particulare cât și pentru cele de stat, angajarea pe perioadă nedeterminată a
unui cadru didactic de promovarea de către acesta a concursului de titularizare. Astfel,
prin crearea unui cadru mai favorabil pentru unitățile de învățământ de stat, cerința
realizării aceleiași proporții de 75% pentru personalul didactic titular de care depinde
acreditarea unei unități de învățământ particulară devine inechitabilă.
VI. B. 50. Existența în oferta educațională a disciplinelor, programelor și
activităților care reflectă limba, cultura și tradițiile minorităților naționale existente în
unitatea de învățământ.
B. 57. Planificarea unor activități de învățare, care reflectă limba, cultura și
tradițiile minorităților naționale existente în unitatea de învățământ, în cadrul
disciplinelor / tipurilor de activități din trunchiul comun, curriculumul la decizia școlii
și/sau prin activitățile extra-curriculare.
B. 67. Realizarea unor activități de învățare, care reflectă limba, cultura și
tradițiile minorităților naționale existente în unitatea de învățământ, în cadrul
9
disciplinelor / tipurilor de activități din trunchiul comun, curriculumul la decizia școlii
și/sau prin activitățile extra-curriculare.
Întrucât reprezintă în egală măsură condiții pentru acreditarea unităților de
învățământ, îndeplinirea acestora ar putea fi în mod rezonabil analizată doar prin
stabilirea unei proporții relevante concrete a acestor activități ținând cont de numărul de
elevi aparținând unei minorități naționale din unitatea de învățământ.
3. Cu privire la solicitarea de suspendare a executării actului contestat până la
soluționarea definitivă a cauzei:
Din interpretarea art. 14 din Legea 554/2004, rezultă că pentru a se dispune
suspendarea executării actului administrativ este necesar să fie îndeplinite cumulativ trei
condiţii, respectiv: formularea plângerii prealabile împotriva actului presupus vătămător,
existenţa unui caz bine justificat, astfel cum acesta este definit de art. 2 alin. 1, lit. t) din
Legea nr.554/2004, şi condiţia ca măsura suspendării să fie necesară pentru prevenirea
unei pagube iminente, în sensul art. 2 alin. 1 lit. ş) din Legea nr. 554/2004.
– Subscrisa am formulat plângere prealabilă împotriva actului contestat, aceasta
fiind înaintată atât prin e-mail, cât și prin serviciul poștal, dovezile fiind atașate prezentei.
– Potrivit prevederilor art. 2 alin. 1 lit. t) din Legea nr. 554/2004, cazul bine
justificat este definit de legiuitor ca fiind constituit din acele împrejurări legate de starea
de fapt şi de drept care sunt în măsură să producă instanţei o îndoială serioasă în privinţa
legalităţii actului administrativ atacat.
Fără a proceda la analizarea în detaliu a criticilor de nelegalitate și netemeinicie
dezvoltate anterior (ce va avea loc odată cu soluționarea pe fond a cauzei), vă rugăn să
apreciați că din aceste împrejurări de fapt și de drept rezultă o îndoială serioasă asupra
prezumției de legalitate de care se bucură actul administrativ.
În aceste condiții, vă rugăm să constatați că încălcarea dispozițiilor Legii 52 / 2003
privind transparența decizională în administrația publică, fapt de natură a atrage
nulitatea absolută, precum și adoptarea unor criterii prevăzute în Anexa parte integrantă
din actul contestat prin care se încalcă dispoziții din alte legi, precum Codul Muncii și
10
Legea nr. 1/2011, reprezintă împrejurări vădit legate de starea de drept, care creează
aparența de nelegalitate a Hotărârii de Guvern contestată.
– Potrivit prevederilor art. 2 alin. 1 lit. ş) din Legea nr. 554/2004, paguba iminentă
reprezintă„prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă
gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public”.
Prin actul administrativ normativ contestat, au fost adoptate criterii de îndeplinirea
cărora depinde acreditarea unităților de învățământ. Deși am formulat în termen legal
sugestii și propuneri în procedura de consultare publică, invocând aspecte atât de
nelegalitate cât și de netemeinicie, prin încălcarea dispozițiilor imperative ale Legii
52/2003 instituția pârâtă le-a ignorat complet și astfel Hotărârea de Guvern contestată
cuprinde standarde ce ne aduc în situația ca majoritatea unităților de învățământ membre
ale Asociației Școlilor Particulare să se regăsească în pericolul concret de a nu mai putea
fi acreditate.
De îndeplinirea acestor Standarde adoptate cu încălcarea dispozițiilor privind
transparența decizională și a altor legi precum Codul muncii sau Legea nr. 1/2011, este
condiționată acreditarea unităților de învățământ preuniversitar, acreditare de care
depinde în totalitate funcționarea și existența acestor entități, generând un dezechilibru
major prin imposibilitatea de a-și mai desfășura activitatea.
În concluzie, vă rugăm ca, în considerarea materialului probator administrat și a
dispozițiilor legale aplicabile cauzei, să dispuneți:
1. În principal: anularea Hotărârii Guvernului nr. 994/18.11.2020 privind
aprobarea standardelor de autorizare de funcționare provizorie și a standardelor de
acreditare și de evaluare externă periodică în învățământul preuniversitar, publicată în
Monitorul Oficial, partea I, nr. 1225 din 14.12.2020, ca urmare a încălcării normelor
prevăzute de Legea 52 / 2003 privind transparența decizională în administrația publică.
11
2. În subsidiar: anularea în parte a Hotărârii Guvernului nr. 994/18.11.2020
privind aprobarea standardelor de autorizare de funcționare provizorie și a
standardelor de acreditare și de evaluare externă periodică în învățământul
preuniversitar, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 1225 din 14.12.2020, cu
privire la Standardele de acreditare și de evaluare externă periodică în
învățământul preuniversitar, prevăzute în Anexa care face parte integrantă din
această Hotărâre, punctele B5, B7, B48, B11, B21, B34, B45, B50, B57, B67, ca fiind
nelegală și neîntemeiată.
3. Suspendarea executării Hotărârii Guvernului nr. 994/18.11.2020, până la
soluționarea definitivă a cauzei, conform art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/5004;
În drept, invocăm disp. Legii nr. 554/2004, ale Legii nr. 52/2003, ale OG nr.
27/2002 și ale Codului de Procedură civilă.
