Închide
Sir Frederick Banting a fost un medic și fiziolog canadian, cunoscut pentru descoperirea insulinei și pentru contribuțiile sale majore în tratamentul diabetului.
Acesta s-a născut pe 14 noiembrie 1891, iar în septembrie 1912 a început să studieze la Victoria College, Universitatea din Toronto.
În 1914 a încercat de două ori să intre în armată, dar a fost refuzat din cauza vederii sale slabe, însă în 1915 a fost înrolat.
După armata s-a întors la școală, unde, din cauza războiului și a unei nevoi crescânde de doctori, a absolvit mai devreme. În timpul Primului Război Mondial, Banting a servit ca medic pe front, experiență care i-a influențat viziunea asupra sănătății și a tratamentului pacienților.
În 1920, Banting a început să se gândească la rolul pancreasului în producerea insulinei. Inspirat de o teză de doctorat care sugera că pancreasul avea un rol crucial în diabet, el a formulat ipoteza că extragerea unei substanțe din pancreasul câinilor ar putea să ajute la controlul diabetului.
În 1921, pentru a experimenta ideile sale, Banting s-a asociat cu Charles Best, care-i era student, și împreună au reușit extracția insulinei din pancreasul câinilor, demonstrând astfel eficacitatea acesteia în reglementarea nivelului de zahăr din sânge.
Cei doi au început o muncă intensivă în laboratoarele lui J.J.R. Macleod, un fiziolog scoțian, pentru a încerca să separe insulina de restul enzimelor din pancreas.
Studii anterioare arătau că atunci când pancreasul este înlăturat, câinii pe care se desfășurau experimentele deveneau, imediat, diabetici. Ei au demonstrat că după injectarea cu insulină, câinii se recuperau repede din diabetul indus.
Banting și Best și-au încheiat experimentele în 1922 și astfel au dat o nouă șansă la viață celor care sufereau de diabet. Până atunci, nimic din ce încercaseră anterior alți doctori nu a fost îndeajuns de eficient pentru pacienți.
Vrei mai multă carte pentru copilul tău? O școală cu un program echilibrat, cu accent pe studiu, dar și pe creativitate, joacă și dezvoltarea abilităților copilului tău? Așa e că știi că se poate mai bine? Hai la Școala Evrika! Te așteptăm cu o programare la „programează o vizită” sau sună-ne direct la 0725 173 926. Răspundem de fiecare dată!
În ianuarie 1922, Banting și Best au realizat primele teste clinice cu insulină pe un adolescent diabetic, Leonard Thompson, care era în stare gravă. Tratamentul a avut un succes remarcabil, iar sănătatea lui Leonard s-a îmbunătățit considerabil.
În 1923, Banting și Macleod au câștigat Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină, deși Macleod nu a luat parte la studii și experimente. Banting a decis să-și împartă premiul cu Best, furios că acesta nu a primit premiul în locul lui Macleod. Trebuie menționat că J.J.R. Macleod a ales să împartă premiul cu James Collip, un chimist tânăr care a ajutat la purificarea insulinei.
Frederick Banting a fost numit cavaler de către Imperiul Marii Britanii în 1934 și a murit în 1941 în timp ce se afla în misiune în al Doilea Război Mondial.
Descoperirea insulinei a revoluționat tratamentul diabetului, transformându-l dintr-o afecțiune letală într-o boală gestionabilă.
Povestea lui Frederick Banting este un exemplu de inovație și colaborare în știință, cu un impact profund asupra vieții a milioane de oameni care suferă de diabet.
Diabetul, ca afecțiune, a fost recunoscut de secole, iar termenul „diabet” provine provine din latinescul diabētēs, care la rândul său provine din greaca veche διαβήτης (diabētēs), care înseamnă literalmente „a trec prin; un sifon”. Medicul grec antic Aretaeus din Capadocia (fl. secolul I d.Hr.) a folosit acest cuvânt cu sensul intenționat de „exces de urină” . Cuvântul „diabet” este înregistrat pentru prima dată în engleză într-un text medical scris în jurul anului 1425. Cu toate acestea, înțelegerea modernă a diabetului a evoluat semnificativ de-a lungul timpului.
Cum ar fi fost, azi, viața, fără oameni de știință și pasiunea lor pentru descoperiri? Cu ce am fi scris, dacă nu ar fi inventat Petrache Poenaru stiloul? Știind cât de importante sunt științele pentru lumea în care trăim, Școala Evrika are o metodă de predare axată pe informații esențiale, lăsând copiii să-și alimenteze setea de cunoaștere prin creativitate și imaginație. Dacă vreți să aflați mai multe, intrați pe www.scoala-evrika.ro
Dr. Nicolae Paulescu, un medic și fiziolog român, este adesea menționat în contextul descoperirii insulinei datorită cercetărilor sale anterioare care au contribuit la înțelegerea diabetului și la izolarea unei substante cu efect hipoglicemiant.
Iată câteva puncte esențiale despre legătura dintre Paulescu și descoperirea insulinei:
* Cercetări anterioare: În 1916, Dr. Paulescu a publicat o lucrare în care descria o substanță extrasă din pancreasul animalelor, pe care o numea „pancreină”. Aceasta avea capacitatea de a reduce nivelul de zahăr din sânge la animalele diabetice.
* Lucrările lui Banting și Best: La cinci ani după lucrările lui Paulescu, în 1921, Frederick Banting și Charles Best au efectuat cercetări care au condus la izolarea insulinei. Se consideră că Banting și Best nu erau complet la curent cu lucrările anterioare ale lui Paulescu atunci când au realizat propriile experimente.
* Controverse privind recunoașterea: De-a lungul anilor, a existat o dispută între susținătorii lui Paulescu și cei ai lui Banting în ceea ce privește prioritatea descoperirii insulinei. Deși Paulescu a avut contribuții semnificative, recunoașterea internațională pentru descoperirea insulinei s-a concentrat pe Banting și Best.
* Impactul asupra tratamentului diabetului: Indiferent de controversa referitoare la prioritate, ambele seturi de cercetări au dus la dezvoltarea unui tratament eficient pentru diabet, ceea ce a avut un impact enorm asupra vieții pacienților din întreaga lume.
Rubrica Știință 365 este susținută de Școala EVRIKA.
O copilărie dificilă poate genera efecte extrem de nocive asupra sănătății. Citește raportul American Heart Association, publicat în 14 noiembrie 2016.
