Închide
Rezultatele la testele PISA sunt influențate decisiv de statutul socio-economic al elevilor și de diferențele între diferite categorii de elevi, arată o analiză Friedrich Erbert Stiftung.
Testele PISA nu măsoară cunoștințele, ci capacitatea elevilor de 15 ani de a utiliza cunoștințele din trei domenii principale: lectură, matematică, știință, precizează autorii.
După cum se știe, România înregistrează în mod constant rezultate inferioare mediei țărilor OECD, situându-se pe penultimul loc între țările UE la toate cele trei probe (rezultate mai slabe s-au înregistrat doar în Bulgaria).
La toate cele trei probe, România a înregistrat un scor mediu de 428 puncte. Acest scor este inferior scorurilor medii pentru OECD (472 puncte la matematică, 476 la lectură și 485 la știință).
În Europa, cele mai bune rezultate au obținut elevii din Estonia: 510 puncte la matematică, 511 la lectură și 526 la știință.
Peste tot, elevii proveniți din familii cu statut economic superior obțin rezultate mai bune la testele Pisa.
Dacă am ordona populația în funcție de venituri (de la cele mai mari până la cele mai mici) și am împărți-o în patru părți egale numeric, am observa că tinerii din sfertul I (cu cele mai mici venituri) performează la un nivel mult mai scăzut decât cei din sfertul IV (cu cele mai mari venituri). De exemplu, la matematică, elevii români din sfertul cu cele mai mari venituri obțin 500 de puncte, iar cei din sfertul cu cele mai mici venituri obțin numai 368 puncte. În Bulgaria, mediile celor două sferturi sunt de 473 și 366 puncte, în Finlanda 529 și 446 puncte, în Estonia 553 și 472 puncte.
Se observă că, în țările cu rezultate bune la teste, ecartul dintre scorurile elevilor cu statut economic superior și ale celor cu statut scăzut este mai mic decât în țările cu rezultate slabe.
În România se înregistrează cel mai mare ecart, dintre toate țările cuprinse în studiu, între rezultatele elevilor cu statut economic superior și a celor cu statut inferior. În exemplele de mai sus, scorul mediu al sfertului cu veniturile cele mai mari este cu 36% mai bun decât al sfertului cu veniturile cele mai mici, în Bulgaria este cu 29% mai mare. La polul opus, al țărilor cu rezultatele cele mai bune, în Finlanda ecartul este de 19%, în Estonia de 17%.
