fbpx

Coaliția pentru Educație: La Matematică se relevă o nevoie clară de reformă curriculară

În urma analizei rezultatelor simulării Evaluării Naționale și a feedback-ului din comunitatea educațională, Federația Coaliția pentru Educație subliniază urgența reformei sistemului de evaluare din România.

 

„Rezultatele slabe, atât la această simulare din luna februarie 2024, cât și la testările PISA, reflectă nevoia imperativă de a revizui și îmbunătăți procesul de învățare și de evaluare, astfel încât toți copiii să aibă acces la o educație incluzivă și de calitate. Preocupările noastre sunt legate de alinierea evaluării la reforma curriculară și, mai specific, de competențele pe care le evaluează această testare, raportat atât la profilul absolventului, cât și la atingerea nivelului de bază de aflabetizare funcțională”, afirmă organizația.

Documentul de poziție transmis de Coaliția pentru Educație:

Ce anume măsurăm?

Potrivit sintezei publicate de Ministerul Educației, La Matematică, aproape 60% dintre elevi nu au obținut nota 5 la simularea Evaluării Naționale, iar peste 80% sunt sub nivelul notei 7. La Limba Română, situația este relativ mai bună: doar 26% au luat note sub 5, însă 57% au note sub 7.

Așa cum am constatat în vara anului trecut, după Evaluarea Națională din 2023, dacă la Limba română se remarcă o tendință de formulare a subiectelor spre formarea de competențe, cu subiecte mai apropiate de testele internaționale de tip PISA, la Matematică se relevă o nevoie clară de reformă curriculară care să facă această disciplină mai relevantă, cu aplicabilitate în viața reală și mai motivantă.

Reamintim că la testarea PISA din 2022, la proba de matematică, 49% dintre elevii de 15 ani din România nu au atins nivelul de competență de bază, lucru care ilustrează calitatea scăzută a educației. Totodată, testarea PISA ne-a arătat că în România există o creștere a gradului de inechitate în privința rezultatelor în funcție de statutul social, economic și cultural al părinților și un procent redus de elevi dezavantajați care reușesc să obțină rezultate bune la aceste testări. Acest decalaj semnificativ a fost relevat, de altfel, și de examenul de Evaluare Națională din 2023, când aproape 40% dintre elevi au avut media sub 5, față de 14% în mediul urban.

Cum asigurăm echitatea?

Evaluarea are un rol important în construirea un sistem educațional echitabil, care promovează învățarea autentică și dezvoltarea competențelor potrivit profilului absolventului. De aceea, este necesară implementarea evaluării continue – formative și standardizate – care să pună accentul pe progresele realizate de fiecare elev în ceea ce privește dezvoltarea de competențe.

Rolul evaluării este crucial în identificarea nivelurilor de învățare ale copiilor, cu condiția utilizării acestor date în procesul de luare a decizilor la nivel de politici publice și a măsurilor remediale la nivel local, pentru a putea răspunde nevoilor copiilor, în special în cazul elevilor vulnerabili și marginalizați. Legătura dintre evaluare și echitate este esențială pentru construirea unor sisteme educaționale care să fie capabile să răspundă eficient la nevoile tuturor elevilor și să promoveze o societate mai justă și incluzivă, în care toți copiii au acces la o educație de calitate și dobândesc competențele de bază esențiale.

Examenele cu miză mare, în actuala formă, precum examenul de Evaluare Națională de la finalul clasei a VIII-a, nu fac decât să pună presiune excesivă atât pe copii, cât și pe profesori. Această abordare este inadecvată în contextul unui învățământ obligatoriu de 12 clase pentru că încurajează în continuare concentrarea doar pe materiile de examen și industria meditațiilor, așa cum arăta, încă din 2017, Studiul OECD privind sistemul de evaluare și examinare din România.

La nivel de sistem, este nevoie de mai multă claritate și coerență, astfel încât evaluarea să servească la acordarea de feedback personalizat elevilor și la realizarea unor planuri de intervenție personalizate și realiste pentru a obține și evidenția progresele la nivel individual pentru fiecare elev, de-a lungul anilor de învățământ obligatoriu. În România, din păcate, testările naționale de pe parcurs (evaluările de la clasa II-a, a IV-a și a VI-a), unde s-a încercat o abordare mai apropiată de cea din testările PISA, cu accent pe competențe (înțelese ca o sumă de cunoștințe, deprinderi și atitudini relevante pentru viața reală), încă nu sunt valorificate în acest sens. În contextul reformei curriculare, ar trebui să existe o legătură între examenul de Evaluare Națională de la finalul clasei a VIIIa și testările respective.

În ce mod Evaluarea Națională de la finalul gimnaziului ar putea avea un efect pozitiv, accelerator al reformei curriculare?

Acest lucru depinde de măsura în care Evaluarea Națională (ca și cele anterioare, de parcurs) ar putea să servească drept instrument de informare pentru copiii, profesori, părinți și autorități. Aceasta ar presupune ca acest examen să valideze niveluri de competență, comunicând ce anume pot face copiii, în loc de a fi doar o notă – verdict. Miza acestui examen s-ar reduce dacă, în procesul de învățare, s-ar ține seama de evaluările de parcurs, de portofoliul elevului și de consilierea educațională și profesională, care ar trebui să conteze mai mult în tranziția de la gimnaziu la liceu.

De altfel, Federația Coaliția pentru Educație a propus regândirea mecanismului de tranziție de la gimnaziu la liceu, prin care să se pună accent pe portofoliul elevului și mai puțin pe examene cu miză mare. Federația a publicat o analiză comparativă pe această temă ce include modele din mai multe țări în martie 2023. Prin dezbateri organizate încă din 2018, Coaliția pentru Educație a ridicat în mod repetat aceste probleme, semnalate și în raportul OECD din 2017, care arăta că este necesară scăderea ponderii evaluărilor cu miză mare și crearea unui spațiu mai larg pentru discuțiile formative și pentru feedback, elemente esențiale pentru îmbunătățirea învățării și predării.

Este esențial ca, în perioada următoare, în contextul noii Legi a educației, să fie realizate progrese concrete în următoarele direcții:

  • Revizuirea și alinierea curriculumului (a materiei), precum și adaptarea predării la nivelul de dezvoltare al elevilor și la durata și structura anului școlar, astfel încât procesul de învățare să devină relevant pentru dezvoltarea de competențe necesare în viața reală. De asemenea, e necesară introducerea interdisciplinarității care să asigure, în mod real, dobândirea tuturor competențelor prevăzute în profilul absolventului, cu atingerea nivelului de de alfabetizare funcțională de bază.
  • Introducerea unor programe concrete de recuperare a decalajelor din învățare semnificative între urban și rural, în special pentru elevii care nu ating nivelul de alfabetizare funcțională de bază pe parcursul învățământului obligatoriu, având în vedere și evaluările de parcurs, nu doar examenul de la finalul clasei a VIII-a. Pentru elevii care se află în această situație și termină clasa a VIII-a, ar putea fi introdus un an de recuperare și consiliere între gimnaziu și liceu, după modelul altor țări, așa cum am precizat și în recomandările publicate după Evaluarea Națională din 2023.
  • Îmbunătățirea formării inițiale și continue a cadrelor didactice, asigurând pregătirea acestora pentru a facilita învățarea relevantă, evaluarea formativă și progresul fiecrărui elev, în contextul unei mentalități de creștere. Este important ca formarea să pună accent pe componenta de evaluare și utilizare a datelor (care a fost prea puțin formată în trecut).
  • Dezvoltarea unei mentalități profesionale de creștere, incluzivă, care pleacă de la credința că fiecare copil este important și poate progresa în învățare, iar rolul profesorilor în clasă este de a-l sprijini pe fiecare în acest proces!
  • Încurajarea autonomiei, în paralel cu stabilirea unui standard minim de calitate pentru toate școli, deoarece profesorii au un rol esențial în adaptarea metodelor de predare, pe baza analizei datelor obținute prin evaluări inițiale și de parcurs obiective și predictibile. Sprijinirea și însoțirea profesorilor și directorilor în dezvoltarea practicilor noi de predare, evaluare, învățare colaborativă și măsurarea impactului cu instrumente obiective și validate științific.
  • Crearea de standarde curriculare și de evaluare, fără de care evaluarea corectă și comparabilă a elevilor nu e posibilă, în paralel cu crearea de instrumente care să faciliteze evaluarea ca motor al progresului individual al fiecărui elev.
  • Implicarea întregii comunități educaționale în dialogul despre reforma sistemului de evaluare, asigurând că toate părțile interesate contribuie la dezvoltarea de soluții.

În plus față de cele menționate mai sus, pentru asigurarea calității și fiabilității Evaluării Națională se impune:

  • Alinierea la schimbările curriculare: Evaluarea Națională ar trebui să fie standardizată și să vizeze gradul de dezvoltare a competențelor din profilul absolventului. Este esențial să lăsăm în urmă abordările anterioare, care puneau accentul pe competiție și memorarea de cunoștințe ce încurajează “predarea pentru testare” (v. Studiul OECD).
  • Asigurarea transparenței și predictibilității privind conținutul examenelor de evaluare, precum și a baremelelor de corectare. Ministerul Educației, prin Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, ar trebui să poată comunica pe înțelesul părinților, copiilor și tuturor stakeholderilor legat de ce anume se testează și cum. Nu ar trebui să existe posibilitatea unor surprize, exerciții ce testează competențe ce nu sunt vizate în curriculum, probleme tip olimpiadă, etc. (de exemplu, examenele de limba engleză, franceză, olandeză au exact aceleași tipuri de exerciții pentru a asigura predictibilitate).
  • Asigurarea transparenței privind selectarea, formarea și monitorizarea cadrelor didactice implicate în procesul de evaluare. În raportul OECD din 2017 este menționată specific nevoia de formare a cadrelor didactice legată de capacitatea lor de a evalua corect, iar acest lucru a fost evident și în ultimii ani când diferențele de notare pe aceeași lucrare au fost extrem de mari.

Aceste propuneri pot contribui la bazele unui sistem educațional care să răspundă nevoilor reale ale elevilor, profesorilor și societății, pregătind generații capabile să valorifice diversele resurse, inclusiv tehnologice, și să facă față provocărilor prezentului și viitorului. Reforma nu poate avansa, atât timp cât vom rămâne blocați în acest formatul actual al Evaluării Naționale. Dacă nu schimbăm modul de evaluare, la clasă se vor preda în continuare cunoștințe și se vor exersa deprinderi ce nu au legătură cu noul curriculum, împiedicând orice idee de reformă la nivel de învățare.

Fondată în 2015, Coaliția pentru Educație reunește organizații neguvernamentale active în domeniu și susține dezvoltarea școlii în care fiecare vrea și poate să își împlinească potențialul.

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Pagina data web este protejata cu reCAPTCHA care este in aplicarePolitica confidialitatii si Conditiile de service Google.