Gicu Fatalul Anticcidentalul
de Marcel Bartic, profesor
Gicu e un băiat bun care trăiește în România. Descurcăreț, are școala vieții, nu-l intimidează nimic, e sigur pe sine, a văzut multe la viața lui.
E un tip credincios. Are paisprezece cruciulițe la oglinda retrovizoare, două iconițe cu Arsenie Boca și una cu Sfântul Pahomie Apărătorul de Amenzi de Circulație. Bun cunoscător al celor sfinte, își demonstrează erudiția când depășește pe linia de tramvai, împărtășind cu generozitate toți sfinții și Dumnezeii pe care-i cunoaște celorlalți participanți la trafic.
Ăsta e Gicu Fatalul.
Familist convins, este cel mai mare apărător al dreptului de a fluiera o femeie pe stradă. Este convins că fusta peste genunchi nu e un biet articol de vestimentație, este o invitație în toată regula. E homofob cu acte, ba chiar îl terorizează ideea că „unul dintr-ăștia” l-ar putea aborda pe stradă într-o zi, cum e el așa prezentabil, pipăindu-l pe ici, pe colo.
Știe sigur că Brucselu’ vrea să transforme România într-o colonie iar străinii vor să fure țara asta bucățică cu bucățică. N-are nici cea mai mică îndoială cu privire la faptul că vom ajunge să mâncăm făină de insecte drept pentru care se răzbună săptămânal cu grătare făcute intim în fața blocului.
Seara, la un șpriț, își aduce aminte cu nostalgie ce bine era pe vremuri, când ne dădea Ceaușescu casă și servici la toată lumea, nu ca acuma, băăăi, că mori cu zile, nu mai pică nimica de nicăieri, era disciplină, dom’ne, știa lumea de frică.
Gicu Fatalul, Antioccidentalul.
Nu are ezitări în ceea ce privește școala. Deși lecturile lui s-au cam oprit la Capra cu trei iezi și Punguța cu doi bani, are niște rezerve cu privire la scriitorii contemporani, are păreri cu privire la literatură, filme, opere de artă. Mă rog, filme și literatură, cu operele de artă mai puțin, că nu se întâlnesc foarte des.
E fiert pe sport. Știe toți antrenorii, toți jucătorii, nu ratează nici un meci, nici o olimpiadă, e la curent cu transferurile, știe strategie, el ar fi luat cel puțin două campionate mondiale până acum dacă-l ascultau. Face jogging în fiecare zi, până la Penny și înapoi, cu cel puțin două baxuri de bere și trei sticle de vin. Se menține în formă. Pentru că are și o viață amoroasă foarte activă. Își oferă des lungi sesiuni de autocunoaștere, în deplină solitudine.
Îl amuză copios orice știre cu oameni răniți, morți, în accidente, acte de terorism, știe sigur că astea nu sunt altceva decât propagandă, care ni se bagă pe gât ca să ni se distragă atenția de la probleme cu adevărat importante.
Gicu Fatalul știe întotdeauna mai bine ca oricine altcineva ce probleme sunt cu adevărat importante. El nu poate fi manipulat, nu poate fi păcălit, el e uns cu toate alifiile. Ține la țărișoara asta și e indignat că nimeni nu face nimic.
Pentru că nu se vrea.
Nici lui nu-i clar ce anume ar trebui, dar nu se vrea.
Gicu Fatalul.
Antioccidentalul.
Nu e un om, o persoană anume.
E un fenomen social.