Închide
Profesorul ieșean Mircea Nedea afirmă că una dintre cele mai mari probleme ale învățământului românesc este lipsa răspunderii profesorilor pentru rezultatele obținute la clasă. El susține că sistemul educațional nu îi sancționează pe dascălii care nu își fac meseria, iar consecințele se văd în nivelul de pregătire al elevilor, scrie Ziarul de Iași.
„Sistemul este de vină. Ați văzut vreun profesor dat afară din învățământ, cu contractul de muncă desfăcut, pentru că nu își face treaba? În ultimii 40 de ani?”, a întrebat profesorul, comentând rezultatele slabe ale unor licee și starea generală a educației.
Mircea Nedea spune că explicația potrivit căreia elevii ajung nepregătiți în liceele tehnologice nu este suficientă pentru a exonera școala și profesorii de responsabilitate. În opinia sa, sistemul evită să analizeze modul în care predau cadrele didactice și preferă să pună eșecurile exclusiv pe seama elevilor.
Profesorul și-a amintit de începutul carierei sale, când a fost profesor și director coordonator în comuna Mironeasa din județul Iași. Împreună cu alți colegi, a evaluat nivelul elevilor din școlile localității și a descoperit o situație pe care o descrie drept alarmantă. Potrivit acestuia, aproape 500 dintre cei aproximativ 1.200 de elevi testați prezentau dificultăți pe care le-a încadrat, la acea vreme, în zona analfabetismului.
„Mergeam din școală în școală, din clasă în clasă, și dădeam teste. Am prezentat statistica și inspectorul de atunci a spus: «Domnule, noi ce facem aici? Nu facem nimic». Dacă s-ar face acum o statistică similară, lucrurile ar fi mai grave. Doar că sunt mai puțini copii”, a declarat Mircea Nedea, potrivit Ziarul de Iași.
În opinia sa, schimbarea nu poate veni doar prin adoptarea unei noi legi a educației, ci prin reformarea modului în care funcționează sistemul. Profesorul susține că directorii de școli ar trebui desemnați exclusiv pe criterii profesionale, nu politice, iar rolul inspectoratelor școlare trebuie regândit.
Nedea critică și mecanismele care, în opinia sa, încurajează promovarea formală a elevilor și studenților. El afirmă că finanțarea universităților în funcție de numărul studenților și presiunea asupra liceelor de a avea promovabilitate ridicată reduc exigența și descurajează evaluarea reală.
În același timp, profesorul respinge ideea diminuării standardelor la examenele naționale. El se declară împotriva unui Bacalaureat diferențiat pentru filiera tehnologică și susține că examenul trebuie să rămână unul de maturitate, care să certifice competențe reale.
„Bacalaureatul, după părerea mea, înseamnă un examen de maturitate. Am 18 ani, am terminat un liceu și trebuie să fiu în stare să îndeplinesc niște criterii. Nu există Bacalaureat diferențiat”, a spus acesta. Citește articolul integral în Ziarul de Iași.
Pîslaru: Fără sectoarele de sănătate și educație nu putem închide Legea salarizării