


Senatul a respins proiectul de lege care le-ar fi permis adolescenților care au împlinit 16 ani să solicite servicii de evaluare psihologică, psihoterapie și consiliere școlară fără acordul părinților. Inițiatorii, parlamentari USR, acuză că dezbaterea a fost deturnată prin teorii conspiraționiste și afirmații false despre presupuse tentative de racolare a copiilor, trafic de persoane și schimbare a sexului minorilor.
Senatorii USR, Ruxandra Cibu Deaconu și Sorin Șipoș, și senatoarea independentă Victoria Stoiciu au criticat votul, susținând că respingerea proiectului îi lasă fără acces independent la sprijin psihologic pe adolescenții ai căror părinți refuză consilierea sau nu îi pot ajuta să ajungă la un specialist.
„Senatul i-a condamnat pe adolescenți la tăcere”, a transmis Ruxandra Cibu Deaconu, care a acuzat o parte dintre parlamentari că au preferat „sperietorile AUR” în locul argumentelor specialiștilor, profesorilor și elevilor care susțineau inițiativa.
Potrivit senatoarei, proiectul a fost susținut de senatorii USR și UDMR, de un senator PNL și de senatoarea independentă Victoria Stoiciu.
Sorin Șipoș a criticat discursurile din Parlament, afirmând că proiectul a fost respins în urma unor acuzații pe care le consideră nefondate, potrivit cărora accesul adolescenților la psiholog ar fi putut conduce la trafic de persoane, castrare chimică sau schimbarea sexului copiilor.
„O pată neagră, astăzi, în Senatul României, la care am asistat”, a scris senatorul USR pe Facebook.
Acesta a acuzat unii parlamentari că au folosit subiectul pentru câștiguri politice, în loc să analizeze modalitățile prin care adolescenții aflați în dificultate ar putea primi ajutor.
„Putem lăsa politica la ușă și să ne ocupăm și de salvarea unor vieți și de ajutarea oamenilor?”, a întrebat Șipoș.
La rândul său, Victoria Stoiciu a descris respingerea inițiativei drept „cinism politic” și a susținut că sănătatea mintală a unei generații a fost sacrificată în favoarea unor teorii conspiraționiste.
În susținerea proiectului, Ruxandra Cibu Deaconu a invocat o decizie recentă a Curții Constituționale a României privind posibilitatea ca un copil sub 14 ani care a comis o faptă penală să fie trimis la psiholog chiar și fără acordul părinților.
La 21 octombrie, senatoarea a subliniat că judecătorii CCR au considerat că o consiliere psihologică realizată fără acordul părinților nu constituie o încălcare nejustificată a drepturilor părintești atunci când este în interesul copilului.
Cibu Deaconu a mai arătat că proiectul privind adolescenții de 16 ani includea garanții suplimentare și că respingerea sa contrastează cu argumentele privind protejarea interesului superior al copilului.
Ea a mai explicat că inițiativa prevedea garanții pentru protejarea minorilor. Psihologul ar fi trebuit să verifice dacă adolescentul înțelege solicitarea făcută, să îi informeze pe părinți în situațiile în care exista un pericol și să sesizeze autoritățile dacă părintele era sursa acestuia. Tratamentul psihiatric și administrarea medicamentelor ar fi rămas condiționate de acordul părinților.
Inițiatoarea a mai precizat că Guvernul a avizat favorabil proiectul, iar Ministerul Sănătății a susținut că acesta răspunde unei nevoi reale.
Respingerea inițiativei înseamnă că adolescenții de 16 și 17 ani nu vor putea beneficia de serviciile prevăzute de proiect în mod independent, în condițiile propuse de inițiatori, și vor rămâne supuși regulilor legale în vigoare privind consimțământul pentru accesarea acestor servicii.
Inițiativa legislativă, depusă în Parlament la 1 iunie 2026 de parlamentari USR, propunea ca minorii care au împlinit 16 ani să poată solicita direct, confidențial și fără încuviințarea reprezentanților legali servicii de evaluare psihologică, psihoterapie și consiliere școlară.
Inițiatorii au argumentat că un adolescent de 16 ani poate încheia un contract de muncă și poate răspunde penal, dar nu poate accesa independent servicii de sprijin psihologic.
Proiectul viza inclusiv situațiile în care părinții refuză terapia din cauza stigmatizării problemelor de sănătate mintală sau reprezintă ei înșiși o sursă de abuz ori o barieră în calea accesului la ajutor.
Elevă trimisă în judecată după ce și-a atacat profesoara cu un scaun