Închide
Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, răspunde întrebărilor Oanei Dimofte, cofondatoare Educație Privată, în podcastul „Lecția de azi”, realizat de EducațiePrivată.ro în colaborare cu Lumina – Instituții de Învățământ.
Școala românească are nevoie de schimbări, dar și de răspunsuri la probleme care nu mai pot fi amânate: de la lipsa manualelor și relevanța evaluărilor, până la rolul profesorilor și autonomia școlilor. Ce reforme sunt necesare și ce poate face concret ministerul?
Venit la Ministerul Educației din poziția de director al Colegiului Național Bănățean din Timișoara, Sorin Ionescu spune că, după mai bine de două decenii petrecute în sistem, a înțeles că școala românească are nevoie, înainte de orice, de continuitate și predictibilitate.
În podcastul „Lecția de azi”, realizat de Educație Privată în parteneriat cu Lumina Instituției de Învățământ, ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar discută cu Oana Dimofte despre reformele necesare, rolul profesorilor, evaluarea elevilor și relația dintre școală și familie.
Vizionează podcastul lecția de azi – invitat Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar
Sorin Ionescu spune că sistemul de învățământ nu mai are nevoie de schimbări radicale la fiecare schimbare de ministru. Un părinte care își înscrie copilul în clasa pregătitoare ar trebui să știe care sunt, în linii mari, regulile parcursului școlar până la terminarea liceului.
„Sistemul de învățământ are nevoie de continuitate și de predictibilitate”, afirmă ministrul.
El susține pilotarea soluțiilor înainte de extinderea lor la nivel național și consideră că școlile trebuie să aibă libertatea de a-și identifica propriile priorități.
Un exemplu este cel al uniformelor școlare. Ionescu își menține opoziția față de obligativitatea lor generalizată, dar spune că le susține acolo unde comunitatea școlară – elevi, părinți și profesori – consideră că sunt necesare. În alte școli, prioritățile pot fi masa caldă, prevenirea absenteismului sau integrarea copiilor.
În prezent, 43 de licee pilotează planuri-cadru alternative, iar ministrul își dorește extinderea programului și către alte licee și gimnazii.
Una dintre direcțiile de schimbare susținute de Ionescu privește programele școlare. Profesor de istorie, acesta consideră că dezbaterea despre aerisirea curriculumului nu trebuie redusă la întrebarea ce conținuturi eliminăm dintr-o disciplină.
Problema este că elevii învață adesea disciplinele ca pe niște universuri separate, fără să înțeleagă legăturile dintre ele.
„De multe ori am avut impresia că, de fapt, noi nu livrăm copiilor un concept unitar, ci niște sertare. Sertarul de matematică, sertarul de istorie, sertarul de biologie.”
Ministrul susține programele interdisciplinare și transdisciplinare, care să îi ajute pe copii să conecteze informațiile și să le folosească în situații concrete.
Ministrul delegat crede că educația trebuie gândită și în perspectiva anului 2040, când inteligența artificială și transformările pieței muncii vor schimba radical multe dintre profesiile de astăzi. Școala trebuie să pregătească elevii pentru această realitate, nu doar să constate ulterior că a rămas în urmă.
Întrebat cum ar trebui să arate profesorul anului 2026, ministrul vorbește despre nevoia de formare profesională relevantă, colaborare între colegi și deschidere către modele educaționale din alte țări.
Le recomandă profesorilor să caute cursuri din care învață cu adevărat, nu doar adeverințe, și să participe la programe Erasmus.
Dar cea mai importantă schimbare ține de relația cu elevii.
În legătură cu atitudinea unor profesori care consideră că problemele personale ale copiilor nu intră în responsabilitatea lor: ei sunt acolo pentru a preda, nu pentru a rezolva dificultățile din familie sau din viața elevilor, răspunsul ministrului este tranșant: „Haideți să nu le spunem profesori, să le spunem educatori. Un educator nu transmite doar informații, ci stârnește curiozitatea, construiește încredere și încearcă să înțeleagă nevoile copilului.”
Ionescu povestește că, într-o întâlnire cu reprezentanții elevilor, aceștia au spus că, atunci când au o problemă, se adresează adesea profesorului în care au cea mai mare încredere, nu neapărat consilierului școlar.
„Noi, profesorii, suntem precum cărțile din această bibliotecă și aleg cartea în care au cea mai mare încredere”, explică ministrul.
Discuția ajunge și la profesorii care promovează în mediul online teorii conspiraționiste, propagandă sau informații false.
Ca profesor de istorie, Sorin Ionescu atrage atenția că trecutul trebuie predat prin context, cauze și consecințe, nu prin interpretări simplificate. Evocă inclusiv prezentarea nostalgică a comunismului, care ignoră represiunea, deportările, confiscarea proprietăților și crimele regimului.
În opinia sa, școala trebuie să dezvolte capacitatea elevilor de a identifica dezinformarea și de a gândi critic.
Oana Dimofte: Sunteți profesor de istorie. Ce simțiți când găsiți pe Facebook sau pe Instagram, știu că sunteți pe Facebook, un profesor care spune că epoca lui Ceaușescu a fost o victorie a spiritului românesc și a fost cea mai prosperă perioadă din istoria poporului român. Ce simțiți?
Sorin Ionescu: În Banat există o expresie: „Mă iau cu mâinile de cap”.
Întrebat dacă profesorii care promovează în mod repetat fake news ar trebui evaluați și prin prisma acestor comportamente, ministrul susține ideea. Consideră că astfel de derapaje pot fi incluse în evaluarea profesională, cu reguli clare și consultarea profesorilor, părinților și elevilor.
În ceea ce privește relația dintre părinți și profesori, Ionescu consideră că multe conflicte pot fi prevenite prin comunicare directă și anticiparea problemelor.
Profesorii trebuie să explice notele acordate, să arate ce a greșit elevul, ce a făcut bine și care este progresul său. Evaluările trebuie anunțate, iar baremele să fie clare.
„Rolul evaluării nu este coercitiv”, subliniază ministrul.
În ceea ce privește relevanța evaluărilor de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Ionescu consideră că acestea ar trebui organizate mai devreme, astfel încât rezultatele să permită intervenții remediale, nu doar constatarea unor dificultăți la finalul anului școlar.
Ministrul vorbește despre mai multe variante de lucru: standarde unice de evaluare, teze unice, portofolii și evaluări interdisciplinare. Standardele comune de evaluare au ca orizont declarat anul 2030.
În privința admiterii la liceu, Ionescu nu susține revenirea la un sistem cu o nouă serie de examene, dar consideră că trebuie analizate variante prin care liceele să poată acorda ponderi diferite rezultatelor la discipline, în funcție de profil.
Vizionează podcastul Lecția de azi cu Sorin Ionescu invitat – click aici.
Un alt subiect propus este crearea unui sistem în care liceele să aibă o valoare educațională comparabilă, astfel încât elevii să poată urma liceul de proximitate fără să piardă accesul la o educație de calitate. Ministrul consideră ideea interesantă și spune că va discuta posibilitatea pilotării ei într-o unitate de învățământ.
Dincolo de viziunea asupra educației, discuția ajunge la problemele concrete ale sistemului.
Una dintre ele este lipsa manualelor pentru aproximativ 100.000 de elevi de clasa a IX-a, potrivit declarației ministrului.
„Copiii nu au nevoie de scuzele noastre”, spune Ionescu, care vorbește despre suprapuneri birocratice și responsabilități administrative neasumate suficient de clar.
Obiectivul pe care îl anunță este ca la 1 septembrie 2027 resursele necesare să fie disponibile în toate școlile. Ministrul spune că nu își dorește ca elevii să devină generații de sacrificiu din cauza schimbărilor de programe și curriculum.
În privința normei didactice de 18 ore, Ionescu afirmă că ministerul este pregătit tehnic pentru revenirea la situația anterioară, dar că decizia depinde de bugetul pentru 2027.
„Răspunsul cinstit este: nu știu. Noi la minister avem totul pregătit, nu știu câți bani vom primi la anul pentru educație.”
Pentru plata cu ora, ministrul avansează o estimare de creștere de aproximativ 25%, precizând că aceasta nu este o cifră finală.
El mai vorbește despre reorganizarea inspectoratelor școlare în direcții județene deconcentrate, cu termenul legislativ de 31 august 2027, dar admite că ministerul trebuie să rezolve probleme de finanțare și pregătire managerială. În ceea ce privește un nou concurs pentru directori, spune că rezultatele celui recent trebuie analizate înainte de stabilirea calendarului unei noi sesiuni.
Vizionează podcastul Lecția de azi cu Sorin Ionescu invitat – click aici.
Florin Dîm, comediantul de stand-up cunoscut ca ”Serghei”, îi îndeamnă pe adolescenți să nu renunțe la școală, chiar dacă trăiesc în medii defavorizate și pentru moment nu știu dacă vor să continue studiile la liceu.