Închide
Marian Staș, consultant în educație, consideră că structura și filosofia examenelor naționale reprezintă pentru sistemul educațional ”un cal mort, pe care îl târâm după noi ani și ani de zile”.
”În ceea ce privește eterna și fascinanta Românie, aici lucrurile sunt într-un siaj deopotrivă de mediocritate și de inerție, care și-a trăit traiul și și-a mâncat mălaiul de foarte multă vreme. Și mă refer la ceea ce înseamnă actuala structură și filozofie atât a Evaluării Naționale cât și-a examenului de Bacalaureat. Știm că lucrurile nu sunt așa cum ar trebui să fie, dar e, cum să zic, un fel de cal mort pe care îl târâm așa după noi, ani și ani și ani, incapabili să mutăm decisiv la nivel de sistem. Și îmi asum fiecare caracterizare pe care o fac”, a declarat Marian Staș, în emisiunea ”Starea Educației”, difuzată de Radio Iași.
”De pildă, Evaluarea Națională, din punctul de vedere cel puțin al probei de matematică, este un construct malonest, atât din punct de vedere al conținutului cât și din punct de vedere docimologic, adică al felului în care sunt alocate punctele pe problemele respective și care îmbată la greu și părinții și copii cu apă rece, crezând sau creându-le falsa impresie că dacă iau 8,50 sau 9 la acele probe, cum sunt ele acolo, și știu matematică. Nimic mai fals.
La fel și cu Bacalaureatul, cel puțin în probele de Română și Istorie, care sunt croite tot așa malonest, structural, creând falsa impresie că elevii și știu Română și Istorie dacă iau nota 6, de pildă, rezolvând subiectele I și II, care de fapt nu sunt de Română și de Istorie, ci sunt recunoaștere de text.
Nu întâmplător, și cu asta închei analiza mea, nu întâmplător, anul trecut, la simularea de Bacalaureat, foarte mulți elevi au plecat după ce au rezolvat primele două subiecte pentru că subiectul al treilea, care într-adevăr însemna să știi Istorie pe bune, eseul respectiv pe care proba îl solicita, valorează 30 de puncte, adică nu are niciun fel de impact asupra faptului de a promova sau nu”, a argumentat Staș.