Închide
Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și-a dat demisia, duminică, la aproape doi ani de la izbucnirea protestelor studențești declanșate de tragedia din Novi Sad. Astfel se încheie cel de-al doilea și ultim mandat prezidențial al lui Vučić și se deschide calea către alegeri prezidențiale anticipate, potrivit Reuters și Euractiv. Decizia vine în contextul presiunii politice exercitate de mișcarea studențească, devenită principalul adversar al partidului aflat la putere.
Vučić a demisionat cu aproximativ șapte luni înainte de încheierea mandatului său. Conform Constituției Serbiei, el nu mai poate candida pentru un al treilea mandat de președinte. În locul său, funcția de președinte interimar va fi preluată de Ana Brnabić, președinta Parlamentului și reprezentantă a Partidului Progresist Sârb (SNS).
Demisia vine într-un moment decisiv pentru mișcarea studențească. După luni de proteste, blocaje ale universităților și manifestații de amploare, studenții au decis să ducă lupta din stradă în alegeri. Mișcarea participă la alegerile parlamentare anticipate din 25 octombrie, printr-o listă proprie, în încercarea de a transforma mobilizarea civică într-o forță politică.
Totuși, demisia nu înseamnă și ieșirea lui Vučić din politică. El încearcă să își păstreze influența prin candidatura pentru funcția de prim-ministru, iar confruntarea decisivă dintre SNS și mișcarea studențească urmează să se mute de la proteste la alegerile parlamentare din 25 octombrie.
Este, însă, o victorie importantă pentru strudenți, având în vedere că omul care a dominat politica sârbă timp de peste un deceniu a renunțat la funcția de președinte, iar mișcarea care a contestat puterea în stradă se pregătește acum să o înfrunte direct la urne.
Protestele au început după 1 noiembrie 2024, când copertina gării din Novi Sad s-a prăbușit și 16 persoane au murit. Studenții au cerut publicarea documentelor privind lucrările efectuate la gară și tragerea la răspundere a celor responsabili.
Mișcarea s-a extins rapid în întreaga țară. Universități au fost blocate, iar manifestațiilor studenților li s-au alăturat profesori, fermieri, avocați și alte categorii sociale. Tragedia a devenit, pentru protestatari, un simbol al corupției, al lipsei de transparență și al deficiențelor instituționale pe care le reclamau în administrația condusă de Vučić.
Presiunea străzii a produs și primele consecințe politice importante. La aproape trei luni de la tragedie, premierul Miloš Vučević și-a dat demisia. Ancheta privind prăbușirea copertinei a fost finalizată în septembrie 2025, iar 13 persoane, inclusiv un fost ministru al Construcțiilor, au fost puse sub acuzare.
După aproape doi ani de proteste, mișcarea studențească nu se oprește însă la demisia lui Vučić. Studenții și-au anunțat intenția de a participa la alegerile parlamentare anticipate, iar lista lor reprezintă principala provocare electorală pentru SNS. Euractiv notează că lista studenților este una non-partizană și include profesori, academicieni, profesioniști și alte persoane publice.
Alegerile parlamentare sunt programate pentru 25 octombrie. Vučić și-a anunțat deja intenția de a candida pentru funcția de premier din partea SNS, ceea ce îi permite să încerce să rămână la conducerea țării după renunțarea la președinție. Reuters relatează că demisia sa îi deschide această posibilitate în cazul în care SNS va forma viitorul guvern.
Înainte de a-și depune demisia, Vučić a declarat la televiziunea publică RTS că prioritatea sa este victoria în alegerile parlamentare.
„Fac apel la o concentrare deplină, la o concentrare absolută asupra alegerilor parlamentare și asupra victoriei, deoarece alegerile parlamentare vor determina drumul pe care îl va urma Serbia”, a declarat Vučić.
Demisia președintelui declanșează și procedura pentru alegerile prezidențiale anticipate. Potrivit legislației sârbe, scrutinul prezidențial trebuie organizat în termen de trei luni de la demisia șefului statului. Vučić a declarat că alegerile prezidențiale vor fi convocate la mai mult de o lună după scrutinul parlamentar din 25 octombrie.
Astfel, alegătorii sârbi vor fi chemați la urne de două ori în perioada următoare: mai întâi pentru alegerea noului Parlament și apoi pentru desemnarea unui nou președinte.