Marcel Mustafa a crescut într-un sat din județul Brăila, împreună cu alți 5 frați. Nciunul dintre membrii familiei sale nu are nici măcar o zi de școală și toți muncesc cu ziua ca să poată trăi.
Tânărul a povestit pentru PRESShub că părinții lui nu au vrut inițial să-l lase la școală nici pe el, dar că au cedat la insistențele lui.
„Eu am ajuns la școală datorită unei învățătoare care venea din poartă în poartă la cetățenii din sat și le propunea să-și înscrie copiii la școală.
Când am văzut-o pe doamna învățătoare, care a început să întrebe cine vrea la școală și ne-a spus ce se întâmplă acolo, că se pun întrebări, am devenit foarte, foarte entuziasmat și până la urmă i-am convins pe părinți să mă înscrie”, spune Mistafa.
„În primul an, am mers la școală 2 luni de zile, după care a trebuit să renunț și să mă duc cu părinții la muncă prin sat, la muncile câmpului. Nu-și permiteau financiar să-mi acopere cheltuielile: rechizite, îmbrăcăminte și ce îmi trebuia mie pentru școală.
Când trebuia să trec clasa a doua, eu m-am dus foarte fericit și bucuros, că trebuia să fiu clasa a doua, dar de fapt, n-am trecut clasa a doua, am trecut tot clasa întâi din cauza absențelor”, mai spune tânărul.
Cirește continuarea pe PRESShub.
