Îmi apăr copilul! Cu palma, cu pumnul…

de Ana Barton

Da, există violență în școli. Violență între copii. Uneori, educatorii, învățătorii, profesorii reușesc să aplaneze conflictele, dar nu întotdeauna.

Și-atunci intervin părinții, unii dintre părinți. Pentru că ei cred că sunt datori să facă dreptate. Și sunt, dar nu cu palma sau cu pumnul, nu cu amenințări, așa cum se întâmplă deseori. E adevărat că integritatea copilului în școală trebuie să fie asigurată de școală. Dacă unul dintre copii are probleme grave de comportament și este violent, părinții lui sunt chemați la școală, lor li se cere să ia măsuri. Însă unii răspund chemării și vin, alții nu răspund, alții vin, dar nu fac nimic, doar par a fi de acord cu ce li se spune despre copiii lor și ridică din umeri a neputință, alții sunt ei violenți, încercând să ia apărarea copilului lor care este violent, să ia apărarea violenței, de fapt, și să o și legitimeze. Să o valideze ca reacție la nemulțumire.

Mai există halucinantul răspuns defensiv „M-a provocat“. Păi, dacă acest răspuns ar fi valabil, am putea justifica prin el și violul, crima. Unii și încearcă, bine însă că nimeni nu are câștig de cauză cu această „justificare“. Și se întâmplă ca părintele copilului „provocat“, copil care a agresat alt sau alți copii, să vrea să aplice corecții tot celor care au fost agresați. Sună incredibil, dar există părinți incapabili să identifice greșelile copiilor lor – unele dintre ele fiind consecințele erorilor de educație ale acestor părinți – și să găsească întotdeauna alți vinovați.

Și sunt părinții copiilor agresați, părinți care vin să facă ei dreptate la școală. Și care îi agresează pe agresorii copiilor lor, le plătesc ei cu vârf și îndesat. Sigur, sunt și situațiile în care la școală vin și părinții agresorului, și cei ai agresatului și se ajunge la insulte sau chiar la lovire între părinți.

Școala are însă metode de a preveni astfel de lucruri, are și metode de a amenda comportamentele abuzive ale copiilor. Școala are și consilier psihologic, aflat acolo tocmai pentru a rezolva astfel de probleme. Copiilor le poate fi însă și scăzută nota la purtare, pot fi și exmatriculați pentru o anumită perioadă, dacă nici ei, nici părinții lor nu reacționează la plângeri, la consiliere, la conștientizare, într-un cuvânt. Școala are pârghii de rezolvare a acestor situații. Și-atunci, cum a fost posibil ca părinții unor copii agresați să intre în școală și să-l lovească – toți – pe copilul care le agresase copiii?