FEDRA: 8 priorități reale și urgente ale elevilor cu tulburări de spectru autist

Prin intermediul unui comunicat de presă, Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări din Spectrul Autist solicită Ministerului Educației, să ia următoarele măsuri urgente în vederea înlăturării barierelor de acces din calea incluziunii copiilor cu cerințe educative speciale diagnosticați cu tulburări din spectrul autist în învățământul de masă:

1. Emiterea de urgență a procedurii de adaptare a simulărilor și testărilor naționale pentru elevii cu tulburări din spectrul autist pentru anul 2019.

Motiv: se apropie simulările și testările naționale, primele aflate la distanță de sub o lună
și MEN a emis pentru anul în curs doar procedura de adaptare a examenelor pentru copiii cu tulburări de învățare (dislexie, discalculie, disgrafie). Procedura pentru elevii cu tulburare de spectru autist, deficiențe de auz și deficiențe de vedere a fost emisă și în 2018 cu o întârziere nepermisă, respectiv în 31.05.2018, fapt care a împiedicat elevii cu tulburări din spectrul autist să beneficieze de condițiile speciale de egalizare a șanselor

 

2. Adaptarea examenelor și testărilor naționale și din punct de vedere al conținutului, nu doar al formei

Motiv: în prezent elevii cu cerințe educative speciale din România învață după programe adaptate însă examenele și testările naționale nu sunt adaptate din punct de vedere al conținutului, ci doar al formei, motiv invocat de foarte multe cadre didactice care refuză astfel să adapteze programele și curiculele acestor elevi, în ciuda legislației.

 

3. Locuri speciale la licee și școli de meserii pe modelul locurilor rezervate pentru romi.

Motiv: copiii cu dizabilități neuropsihice fac parte dintr-o categorie defavorizată, sistemul nu le oferă suficient personal de suport, școlile speciale nu îi pregătesc pentru  viață și, deși pot avea abilități deosebite, nu au acces la învățământ de calitate și, pe cale de consecință, la integrare pe piața muncii. Devin astfel asistați social pentru tot parcursul vieții, costând statul mult mai mult decât dacă ar deveni funcționali și cât mai independenți.

 

4. Incluziune reală (fiecare unitate de învățământ să fie obligată să integreze 3-5% copii cu CES și o justă distribuire a personalului de suport: profesori de sprijin, logopezi, consilieri).

Motiv: În prezent, așa cum arată studiile derulate de specialiști, incluziunea în școlile și grădinițele de masă se face extrem de inegal. Există unități de masă care încadrează copii cu cerințe educative speciale în număr mare, inclusiv școli în care 30% dintre elevi au certificat de cerințe educative speciale și alte școli care, prin diverse metode, refuză să înscrie elevi cu cerințe educative speciale. Cele din prima categorie, deși respectă legislația în vigoare și luptă împotriva discriminării, nu sunt încurajate, ba chiar sunt pedepsite, fiind puse în situația de a lăsa elevii cu cerințe educative speciale corigenți pentru ca aceștia să nu intre în examenul de capacitate și să scadă indicatorii de promovabilitate ai școlii. Aceste practici sunt posibile datorită faptului că elevii nu beneficiază de adaptarea examenelor după ce au beneficiat de adaptarea programei. Și
menținute de numărul scăzut de profesori de sprijin.

 

5. Profesionalizarea facilitatorilor școlari

Motiv: În prezent, copiilor încadrați în grad de handicap grav li se solicită prin lege să fie însoțiți de facilitatori școlari în unitatea de învățământ. Acești facilitatori școlari nu au nici un statut profesional, nu există cod COR și nici nu beneficiază de o pregătire formală în autism. Deși intervin în procesul educațional și interferează cu acesta, deci ar trebui să fie formați și licențiați astfel încât să poată fi angajați, facilitatorii școlari sunt de fapt asistenții personali. Acest lucru încalcă legislația muncii și fișa postului asistentului personal al persoanei cu handicap grav căruia i se cere astfel ca pe salariul minim pe
economie să fie alături de persoana cu handicap 24/24, nu 8h pe zi ca orice alt angajat.

 

6. Stimularea financiară a cadrelor didactice care integrează în învățământul de masă copii cu dizabilități încadrați în grad de handicap.

Motiv: Munca specifică cu un elev cu cerințe educative speciale este una dificilă, mai ales când acesta este integrat în învățământul de masă. Cadrul didactic care face incluziune întâmpină provocări profesionale mai mari sau egale decât cele întâmpinate de un profesor care, de pildă, pregătește un elev foarte motivat pentru o olimpiadă școlară. În plus, acestuia i se cere să adapteze programa școlară și nu are instrumente de lucru specifice (manuale, auxiliare, etc). Cadrele didactice aflate în această situație sunt autodidacte, nebeneficiind de training gratuit, formal. Și copilul olimpic și copilul cu cerințe educative speciale are dreptul la educație de calitate adaptată nevoilor și  posibilităților sale. Prin urmare, dat fiind că incluziunea școlară a copiilor cu cerințe educative speciale se află încă la nivel de pionierat în România, considerăm că acele
cadre didactice implicate, active și care sprijină copiii cu cerințe educative speciale merită încurajate, inclusiv financiar.

 

7. Programe antistigmatizare în școli

Motiv: Suntem moștenitorii mentalităților comuniste, lucru greu de negat și de corectat. Elevii cu cerințe educative speciale și cei cu dizabilități sunt adesea discriminați în școli atât de către colegi cât și de cadrele didactice. Există segregare, există și neînțelegerea rolului educației în formarea individului. Necunoașterea drepturilor elevilor, indiferent de starea de sănătate și alte bariere care trebuie îndepărtate prin măsuri concrete și programe antistigmatizare.

 

8. Personal de sprijin angajat în funcție de numărul copiilor cu CES.

Motiv: În România sunt angajați doar 1583 de profesori de sprijin. Este imposibil ca aceștia să fie eficienți și să asigure suportul necesar elevilor. De asemenea, alocarea personalului de suport se face raportat la efectivele de elevi ale unității de învățământ nu raportat la efectivele de elevi cu cerințe educative speciale. Astfel, sunt școli care au zeci de copii cu cerințe educative speciale și un singur profesor de sprijin și alte școli cu un singur copil cu cerințe educative speciale, dar tot personalul de suport: profesor de sprijin, logoped, consilier.

 

FEDRA — Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist este prima federație de acest tip din România, care are ca membri în principal organizații de părinți și se dorește a fi o voce puternică și unitară a organizațiilor de profil din România, având ca scop crearea și păstrarea unui mediu adecvat pentru stimularea și sprijinirea persoanelor cu TSA.
Organizațiile membre FEDRA sunt: ANCAAR Argeş, ANCAAR Craiova, ANCAAR Iaşi,
Asociația Autism Baia Mare, Asociația Autism Transilvania Cluj, Asociația Copiii de Cristal
Brașov, Asociația Dincolo de Tăcere Galați, Autism Europa Bistrița – Centrul de Resurse şi
Referinţă în Autism Micul Prinţ, Asociația Învingem Autismul Bucuresți, Asociația Părinților
Copiilor cu Autism din Județul Botoșani, Asociația Puzzle România, Asociația “Rază de
Speranță în Intervenția și Terapia TSA” Brașov, Asociația SOS Autism Bihor, Asociația de
Sprijin pentru Părinții și Copii cu Autism Galați, Fundația Romanian Angel Appeal Bucuresti,
Fundația Univers Plus Piatra Neamț, Asociația Învățăm prin Pictograme Timișoara, Organizația
Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual, Asociația pentru Recuperarea și Integrarea Copiilor
cu Autism (ARICA).

Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti funcţionează ca o instituţie publică de
cultură, de importanţă naţională, cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii şi
subvenţii acordate de la bugetul de stat, aflată în subordinea Ministerului Culturii. Instituția are
ca obiectiv principal promovarea valorilor cultural-artistice, autohtone şi universale, pe plan
naţional şi internaţional precum și dezvoltarea audienței, creșterea accesului publicului la aceste
valori. (cf. ROF aprobat prin O.M.C. 4027/19.12.2016)