Închide
Vlad Jipa, profesor de limba română la Școala Evrika, afirmă că subiectele de anul acesta au fost puțin mai dificile decât cele din 2025.
Vlad Jipa a analizat pentru Educație Privată cerințele pe care elevii le-au avut de rezolvat la examenul de astăzi.
Analiza transmisă de cadrul didactic de la Școala Evrika:
Anul acesta, Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura română continuă seria de subiecte pornind de la un text narativ literar, „Mesteceni de hârtie” de Veronica D. Niculescu (însoțit de un text de graniță, „Agutoki. Impresii de călătorie în Papua Noua Guinee” de Carmen Strungaru). Subiectele au fost puțin mai dificile decât cele de la finalul anului școlar precedent, 2025, bifând un nivel de dificultate mediu – chiar dacă textele au fost accesibile, au existat unele cerințe care ar fi putut să îi pună în încurcătură și care au necesitat ceva mai multă atenție, mai ales la Subiectul I, B (elemente de construcție a comunicării, „gramatică”).
Subiectul I, A a vizat, ca de fiecare dată, atât înțelegerea textului, cât și evaluarea textelor, compararea acestora între ele, compararea textului literar cu un alt text citit ca lectură suplimentară. Textul semnat de Veronica D. Niculescu le-a permis elevilor să identifice cu ușurință trăsături ale textului narativ literar (exercițiul 6), pentru ilustrarea cărora au putut apela la întregul text, și nu la o secvență indicată, așa cum se întâmplă de obicei. Pentru exercițiile 7, 8 și 9, conținutul textelor-suport a fost ofertant, așa încât elevii să identifice cu ușurință elemente de conținut comune, exemple cu care să își susțină argumentele sau valori pe baza cărora să facă asocierea cu alte texte. În linii mari, partea de lectură a subiectelor de Evaluare Națională a continuat nivelul de dificultate relativ scăzută a cerințelor de înțelegerea textului, cu care ne-am obișnuit de la examenele din ultimii ani.
În ceea ce privește „gramatica”, (elementele de construcție a comunicării), au existat mai multe aspecte care i-ar fi putut induce în eroare pe elevi. Primele 4 exerciții, grilă, nu au ridicat mari probleme. În mod obișnuit, elevii ar fi trebuit să le rezolve cu ușurință: diftongi în contexte fonetice foarte clare, exemple „de manual” pentru compunere și conversiune, antonime simple. Exercițiul 5 reprezintă un model de exercițiu care nu a mai apărut sub această formă din 2021 încoace, însă cu care elevii s-au întâlnit în modelul oficial pentru anul școlar 2025 – 2026 și la una dintre simulările naționale organizate în acest an (cea din aprilie). Aici, era necesar ca elevii să noteze valoarea morfologică clar și complet (e.g. „verb predicativ”, nu „verb” etc.); i-ar fi putut încurca și numeralul cardinal „un” din contextul „un litru”, pe care l-ar fi putut analiza drept articol nehotărât. La exercițiul 6 nu au mai apărut, de data aceasta, funcții sintactice, subiectele respectând spiritul comunicativ-funcțional al programei de gimnaziu prin solicitarea unor enunțuri în care să folosească anumite forme problematice ale unor cuvinte (forma de mai-mult-ca-perfect, forma de genitiv). Exercițiile 7 și 8 nu au adus nicio surpriză: analiza frazei, alegerea unor forme corecte în context.
Rezumatul, cerința de la subiectul al II-lea, nu a mai apărut din 2021 până azi la examen, însă a fost pe buzele tuturor elevilor în ultima vreme. Cred că a fost un motiv de bucurie pentru toți – și pentru că și l-au dorit, și pentru că textul-suport a fost potrivit și nu foarte solicitant pentru o astfel de cerință.
Evaluarea Națională la limba și literatura română din acest an a fost una de nivel mediu, accesibilă, care să le permită elevilor să abordeze cu relativă ușurință toate subiectele, mai ales că au avut de citit tot un text narativ, așa cum s-a întâmplat de fiecare dată de la schimbarea examenului până în prezent.
Subiectele pot fi accesate integral aici.