fbpx

Ce vor elevii de la bugetul de stat pentru anul 2020

Consiliul Național al Elevilor anunță, într-un comunicat de presă, solicitările către Guvern pe tema bugetului pentru anul 2020.

Publicăm comunicatul, integral

În România, 380.000 de copii cu vârsta între 3-17 ani nu urmau nicio formă de învațământ la începutul anului 2019, 38,1% dintre copii se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar aproape o cincime dintre copiii sub 6 ani trăiesc în condiții de deprivare materială severă, conform Eurostat.

Investițiile autorităților în educație sunt minime: în perioada 2012 – 2014, perioadă pentru care datele sunt disponibile, România a ocupat ultimul loc din Uniunea Europeană din punct de vedere al cheltuielilor pentru educație ca procent din PIB. (informații preluate din rapoartele realizate de organizația Salvați Copiii)

 Ce vor elevii din România, așadar, de la proiectul bugetului de stat pentru anul 2020? De fapt, întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem este următoarea: care sunt resursele financiare de care au nevoie elevii din România pentru a putea fi parte dintr-un sistem educațional calitativ și incluziv, centrat pe nevoile și interesele lor?

Consiliul Național al Elevilor, structura de reprezentare a elevilor din România, solicită Guvernului includerea, în proiectul privind bugetul de stat pentru anul 2020, a următoarelor puncte pe care le considerăm esențiale în dezvoltarea sectorului educațional:

Includerea, în bugetul de stat, a finanțării necesare pentru implementarea Legii nr. 38/2019, conform căreia, anual, Guvernul României aprobă, prin Hotărâre de Guvern, cuantumul minim de acordare a burselor pentru elevi, în conformitate cu cele susținute de Consiliul Național al Elevilor încă din anul 2017. Proiectul propus la acea vreme de către Consiliul Național al Elevilor  sublinia faptul că nevoile financiare ale elevilor nu sunt constante, ci depind în mod direct proporțional de situația economică a țării. Analizând studiile efectuate de către Institului Național de Statistică în  anul 2018, putem observa că suma medie cheltuită lunar într-o gospodărie pentru alimente și utilități însumează 1125 lei. Considerând media de 2,6 persoane într-o gospodărie, ajungem la concluzia că este nevoie de aproximativ 432 de lei pentru a împlini nevoile minime de trai. Cu o valoare de 100 de lei, bursa socială nu va putea satisface nici măcar aceste nevoi pe care elevii le au.

Același studiu al INS arată că, din totalul cheltuielilor de consum ale unei gospodării, lunar, în medie, se investesc doar 9 lei (0,4% din totalul cheltuielilor de consum aferente pentru o gospodărie), pentru educație. În aceste condiții, bursa de studiu, respectiv cea de merit sau performanță reprezintă un stimulent pentru elevii care au potențial în a se dezvolta pe plan profesional, chiar dacă situația financiară nu le permite acest lucru. Astfel, noi propunem calculul cuantumului pentru fiecare dintre cele patru tipuri de bursă ca fiind un procentaj din salariul minim net pe economie.

Ținând cont de grupul țintă al fiecărui tip de bursă, propunem următoarele sume:

→ bursa socială: lunar, 30% din salariul minim net pe economie;
→ bursa de studiu: lunar, 32,5% din salariul minim net pe economie;
→ 
bursa de merit: lunar, 35% din salariul minim net pe economie;
→ 
bursa de performanță: lunar, 37,5% din salariul minim net pe economie.

a. Finanțarea necesară pentru pilotarea programului Masa Caldă în cât mai multe unități de învățământ preuniversitar din România, cu precădere în comunitățile unde se află comunități defavorizate, aflate în situații de risc

b. Resursele financiare necesare pentru pilotarea unor programe de formare inițială și continuă pentru studenții interesați de a urma o carieră didactică și/sau pentru cadrele didactice, în vederea instruirii lor pentru a folosi metode de predare participative, inovative, centrate pe nevoile și interesele elevilor, metode care să valorifice potențialul elevilor, indiferent de abilitățile sau dizabilitățile acestora;

c. Finanțarea necesară pentru dotarea completă a școlilor cu mecanisme (lifturi, rampe de acces, grupuri sanitare corespunzătoare) care să faciliteze accesul la educație pentru elevii cu dizabilități;

d. Resursele necesare pentru a garanta prezența unor profesori de sprijin pentru copiii cu cerințe educaționale speciale, realizarea unui plan de acțiune finanțat corespunzător pentru a preveni abandonul școlar în cazul acestor elevi;

e. Resursele financiare necesare pentru ca programul Școală după școală să fie implementat în cât mai multe unități de învățământ preuniversitar, în vederea contribuirii la scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, mai ales în comunitățile defavorizate, unde se află copii în situații de risc;

f. Salarii echitabile pentru profesori, pentru a încuraja cât mai mulți tineri să urmeze cariera didactică și pentru a permite ca actul instructiv-educativ să fie desfășurat în condiții optime;

g. Investiții în programe durabile, care să presupună crearea de noi campusuri școlare, cămine și cantine, dotarea corespunzătoare a școlilor cu laboratoare, digitalizarea unităților de învățământ, investiții în dotarea unităților de învățământ profesional și tehnic cu echipamente, dar și a școlilor vocaționale, pentru ca elevii să își poată dezvolta abilitățile în parametri optimi.

Dacă ai ajuns până aici, s-ar putea să te intereseze și:

Mesajul de 1 Decembrie al Consiliul Național al Elevilor