RAPORT Anual, peste 46.000 de copii părăsesc timpuriu şcoala
20 Noiembrie 2019, 17:13
În fiecare an, aproape 46.000 de copii abandonează școala, arată raportul Children’s Rights, realizat de patru organiza’ii nonguvernamentale importante în domeniu: Salvați Copiii, Fundația Terre des hommes România, SOS Satele Copiilor România și World Vision România . Raportul a fost lansat de Ziua Drepturilor Copilului.Alte informații relevante din raport:• Rata copiilor de vârstă școlară neînscriși la școală este de 6% la nivelul întregii populații, dar ajunge la 22% pentru copiii de etnie romă și la 29% pentru copiii cu dizabilități. • Aproape o treime dintre copiii României trăiesc sub pragul național al sărăciei. • 3% dintre copii adorm flămânzi și nu au niciodată suficientă mâncare. • La fiecare 1.000 de nașteri mor 7 nou-născuţi. • Unu din doi părinți crede că pedeapsa corporală este pentru binele copilului. • Doar 42% din copiii cu vârsta de 7-18 ani sunt consultați de adulți în ce privește deciziile familiale
De asemenea, aproape 2 din 3 copii spun că au fost loviți sau pălmuiți cel puțin o dată.Într-un sondaj la nivel național despre violența asupra copiilor, 61% dintre copii au spus că au fost disciplinați prin lovire sau pălmuire cel puțin o dată.Potrivit documentului citat, față de anul 1990, România a făcut progrese importante în ce privește protejarea copiilor. Multe dintre măsuri au vizat copiii cei mai expuși riscului de abuz și exploatare. O tendință în creștere a cazurilor raportate oficial poate sugera că violența la adresa copiilor este tratată tot mai serios de către autorități și societate. Interzicerea pedepselor corporale a fost inclusă în Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. România a devenit astfel al 14-lea stat care a interzis orice formă de violență la adresa copiilorlxxxix. Odată cu menținerea atenției față de copiii în situații de risc, provocarea actuală este schimbarea culturii violenței ‘de rutină’ la care sunt expuși copiii acasă și la școală, inclusiv agresiunile psihologice, precum umilirea și bullying. Tot mai multe cercetări despre dezvoltarea copiilor arată că acei copii care sunt expuși pedepselor corporale și umilințelor au un risc crescut de a dezvolta probleme de sănătate mentală ca adulți și sunt foarte predispuși să aplice aceleași tratamente propriilor copii.Indicatorii privind sănătatea copiilor s-au îmbunătățit în general, dar progresul este insuficient în special pentru comunitățile rurale dezavantajate în care mortalitatea infantilă și a copiilor mici este încă foarte mare în raport cu media europeană. Sunt de asemenea necesare măsuri suplimentare pentru îmbunătățirea îngrijirii prenatale și în special a serviciilor adresate mamelor adolescente. Educația este de asemenea un domeniu care ridică îngrijorări, având în vedere faptul că rata participării la educația obligatorie a scăzut în ultimii ani. Dintre copiii care frecventează școala, mulți nu reușesc să obțină competențe de bază, iar copiii dezavantajați au o participare mai scăzută și rate mari ale abandonului școlar. Violența împotriva copiilor este prezentă atât în forme extreme ca traficul și exploatarea, dar este de asemenea foarte răspândită în familii sub forma pedepselor corporale aplicate ca rutină, fiind raportate tot mai des forme de agresiune în școli și online. Dacă ne raportăm la numărul mare de copii instituționalizați în 1990, în prezent numărul copiilor aflați în grija statului a scăzut și o proporție mult mai mare a acestora beneficiază de îngrijire alternativă în familii sau în centre cu mai puțini copii. Cu toate acestea, progresul în ce privește condițiile acestor copii trebuie menținut, iar gestionarea cazurilor de abuz și neglijare față de copiii din sistemul de protecție trebuie să devină o prioritate. Inegalitățile structurale care țin de venituri, reședință (în mediul rural), educația părinților sau etnie contribuie la situația în care unii dintre copii nu au șanse egale de a-și atinge potențialul.
