Închide
Peste jumătate dintre români (51,9%) consideră că principala responsabilitate pentru prevenirea violenței în școli revine părinților și familiilor elevilor, în timp ce 16,6% indică Ministerul Educației, iar 14,2% profesorii și conducerile unităților de învățământ, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research, citat de News.ro.
În ceea ce privește soluțiile pentru reducerea fenomenului, 37,3% dintre respondenți consideră că implicarea mai activă a părinților în educația și supravegherea copiilor ar avea cel mai mare efect. Pe locul al doilea se află înăsprirea sancțiunilor pentru elevii care comit acte de violență, opțiune aleasă de 21,5% dintre participanți.
Alte 19% dintre persoanele chestionate susțin introducerea unor controale de securitate mai stricte la intrarea în școli, în timp ce 12,8% consideră că soluția ar fi organizarea unor programe de prevenire a violenței și de educație comportamentală.
Doar 7,2% dintre respondenți indică drept prioritate creșterea numărului de psihologi și consilieri școlari. 2,2% nu au știut sau nu au răspuns.
Potrivit datelor INSCOP, după părinți și familii (51,9%), Ministerul Educației este considerat principalul responsabil de 16,6% dintre respondenți, profesorii și conducerile școlilor de 14,2%, Poliția de 7,9%, iar elevii înșiși de 6,9%. Ponderea non-răspunsurilor este de 2,6%.
Există diferențe de opinie în funcție de vârstă, educație și opțiunea politică. Votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, cele cu studii superioare și locuitorii din mediul urban mare atribuie familiei responsabilitatea prevenirii violenței într-o proporție mai ridicată decât media.
În schimb, votanții AUR, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, cele cu educație primară și angajații din sectorul public indică mai frecvent Ministerul Educației drept principal responsabil.
Totodată, votanții USR și AUR, precum și persoanele din categoria de vârstă 30-44 de ani, consideră într-o proporție peste medie că responsabilitatea revine profesorilor și conducerilor școlilor.
Și în privința soluțiilor propuse apar diferențe în funcție de profilul respondenților.
Implicarea mai activă a părinților în educația și supravegherea copiilor este susținută într-o proporție peste medie de votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, cele cu studii superioare și locuitorii Bucureștiului.
Înăsprirea sancțiunilor pentru elevii care comit acte de violență este preferată mai ales de votanții AUR, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, cele cu educație primară și angajații din sectorul privat.
Controalele de securitate mai stricte la intrarea în școli sunt susținute peste media eșantionului de votanții PSD și AUR, persoanele cu vârste între 45 și 59 de ani, cele cu educație primară și locuitorii din mediul rural.
În schimb, organizarea unor programe de prevenire a violenței și de educație comportamentală este preferată într-o proporție semnificativ mai mare decât media de votanții PNL și de tinerii sub 30 de ani.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, afirmă că rezultatele indică o percepție dominantă potrivit căreia prevenirea violenței începe în familie, școala având mai degrabă rolul de a completa educația primită acasă.
„Românii consideră că violența în școli este, înainte de toate, o problemă de educație în familie, nu doar de disciplină școlară sau de intervenție a autorităților, școala fiind văzută mai degrabă ca o instituție care trebuie să completeze educația primită acasă”, explică acesta.
Directorul INSCOP atrage atenția și asupra preferinței unei părți importante a populației pentru sancțiuni și controale de securitate, în detrimentul consilierii psihologice și al programelor educative.
Potrivit lui Ștefureac, diferențele dintre generații și categoriile sociale arată că nu există un consens la fel de puternic în privința soluțiilor precum cel referitor la gravitatea problemei. Reducerea violenței în școli presupune, în opinia sa, atât implicarea părinților, cât și măsuri instituționale credibile.
Sondajul INSCOP Research a fost realizat la solicitarea platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group. Datele au fost culese în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026, prin metoda mixed-mode secvențial (CATI – CAWI), pe un eșantion de 1.197 de persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani.
Eșantionul este reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, iar eroarea maximă admisă este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%.
43% dintre incidentele violente raportate de copiii români au avut loc în școli – studiu