


În România, salariile profesorilor sunt mai competitive în raport cu cele ale altor angajați cu studii superioare decât în majoritatea țărilor OCDE, arată raportul „Education at a Glance” al organizației.
Potrivit documentului lansat astăzi, în 2025, salariile efective ale profesorilor din învățământul secundar inferior au fost cu aproximativ 5% mai mari decât câștigurile medii ale altor angajați cu studii superioare din țară, în timp ce, la nivelul OCDE, acestea sunt, de regulă, mai mici.
Această situație reflectă, de asemenea, o îmbunătățire semnificativă a remunerației cadrelor didactice în ultimii ani. În 2023, salariile profesorilor din învățământul secundar inferior erau cu aproximativ 13% mai mici decât câștigurile medii ale altor angajați cu studii superioare, ceea ce indică o trecere de la un dezavantaj salarial la un avantaj modest în decurs de doar doi ani, notează autorii raportului.
Datele utilizate în raport provin de la Institutul Național de Statistică, partener al proiectului.
În același timp, investiția în educație este scăzută în țara noastră, remarcă OCDE.
Acest lucru se reflectă în cheltuielile publice pentru educație, care indică gradul de prioritate acordat acestui domeniu în comparație cu alte servicii publice. În 2023, cheltuielile publice pentru educație au reprezentat aproximativ 6,4% din totalul cheltuielilor publice, situându-se printre cele mai mici ponderi la nivel mondial și sub media OCDE de 9,8%.
În aproape toate țările OCDE, angajații (cu vârste între 25 și 64 de ani) care nu dețin o calificare terțiară au câștiguri sub media națională. În România, persoanele care lucrează cu normă întreagă pe parcursul întregului an și al căror cel mai înalt nivel de educație este învățământul secundar superior de tip teoretic câștigă cu 11% mai puțin decât media națională; cele cu studii secundare superioare de tip vocațional câștigă cu 8% mai puțin, iar cele cu un nivel de educație inferior învățământului secundar superior câștigă cu 18% mai puțin. Diferențele salariale corespunzătoare, calculate ca medie la nivelul OCDE, sunt de 13% pentru învățământul secundar superior teoretic, 17% pentru cel vocațional și 31% pentru nivelurile inferioare învățământului secundar superior.
Deși diferența este modestă, angajații din România cu studii secundare superioare vocaționale înregistrează un decalaj salarial mai mic față de media națională decât cei cu studii secundare superioare teoretice, un tipar care diferă de media OCDE.
Secțiunea din raport referitoare la România poate fi accesată integral aici: c0f0229d-en