fbpx

Revoluția prietenoasă în educație

Marcel Bartic, director educațional Little London International Academy

Pe 9 și 10 iunie municipiul Ploiești a fost gazda Festivalului Internațional de Educație.  Cel mai important eveniment al anului pentru învățământul preuniversitar românesc a adus la un loc câteva sute de profesori, părinți, directori de școli și cercetători în științele educației din țară și străinătate. Printre organizatori se numără voluntarii de la Yuppy Koti Centre Ploiești – Centrul Educațional de Inspirație Finlandeză, Asociația Iubesc Ploieștii, Seeding Knowledge Foundation precum și Ambasada Finlandei la București.

Sub sloganul  ”revoluția prietenoasă în educație”, conferința și-a propus, potrivit organizatorilor, stimularea colaborării în acest domeniu și prezentarea celor mai bune practici privind actul didactic. Exemplele date au vizat atât sistemul național de învățământ cât și țări cu o reputație solidă în acest sens precum Finlanda sau Marea Britanie. Prezentările, sesiunile de networking sau atelierele practice, care au marcat programul celor două zile de conferință, au adus la cunoștința publicului interesat cele mai noi contribuții în zona pedagogiei, tehnologiilor didactice și managementului educațional.

Startul discuțiilor a fost dat de Alexandra Anton, inițiatoarea proiectului, alături de Päivi Pohjanheimo, ambasador al Finlandei la București. Dintre alocuțiunile, care au atras atenția în prima zi de festival,  s-a remarcat cea a lui Tim Walker, autorul cărții “Să predăm ca în Finlanda. 33 de strategii simple pentru lecții pline de bună dispoziție”, precum și cea a lui Jouni Kangasniemi, intitulată “Ce poate România învăța din reformele sistemului de educație din Finlanda?”.

Ambii vorbitori au invocat nevoia de schimbare și adaptare a oricărui sistem de învățământ la provocările lumii contemporane și rolul fundamental avut de profesori în acest sens. Competența, motivația, pasiunea și dorința de perfecționare a cadrelor didactice reprezintă, în opinia  celor doi, lucrurile care pot genera cu adevărat schimbare în școli. S-a punctat faptul că profesorii finlandezi integrează în lecțiile lor metode și tehnici de predare din multe alte sisteme de învățământ și se acordă o importanță foarte mare pregătirii lor inițiale și continue. Cele două discursuri au fost completate cu un atelier de lucru, coordonat de Tim Walker, în cadrul căruia s-a vorbit despre felul în care starea de bine a copilului, motivația lui interioară și resorturile emoționale au un rol foarte important în procesul de învățare. Concluzii similare s-au desprins și în urma atelierului susținut de Florin Rădulescu privind “inteligența emoțională la clasă” precum și a sesiunii de discuții, moderate de Claudia Chiru și Claudia Badiu, privind felul în care putem preda plecând de la pasiunile și interesele elevilor noștri.

Atmosfera a fost una animată iar sesiunile de întrebări și răspunsuri au depășit uneori timpul alocat, conturând un public entuziast, curios și receptiv. În această stare de spirit s-a înscris și prelegerea judecătorului Cristi Dănileț, unul  dintre coordonatorii proiectului “Educație juridică” și autor al unor manuale școlare cu același titlu. Dezvoltând tema acestui tip de educație în România, Dănileț a subliniat însemnătatea procesului didactic ca act de prevenție a delicvenței juvenile, de consolidare a conștiinței civice și respectului față de instituții din partea tinerei generații. Școala trebuie să fie mediul în care copiii să învețe  acceptarea diversității și să înțeleagă că o societate democratică se bazează pe “domnia legii” (“rule of law”) și nu pe ideea de putere politică concentrată în mâinile unor oameni („rule of man”).

A doua zi de prezentări  interactive și sesiuni de lucru au debutat cu intervenția Lindei Mannila, profesor din Finlanda și cercetător în științele educației, privind ideea de inovație și tehnologie în sala de clasă, urmată de Ruxandra Manea, din partea Asociației “Aspire for teachers”, un program complex de pregătire metodică și pedagogică, cu reputație deja, în rândul profesorilor din România. Un interes deosebit a suscitat și prezentarea Emilianei Dovan-Zaharia, legată de descrierea platformei Adservio, un proiect de succes privind implementarea catalogului electronic în școli.

Un moment inedit și inspirational l-a reprezentat descrierea “Școlii din grădină”, o idee dezvoltată de Cătălina Baci, doctorand și cercetător în microbiologie. Inițiatoarea proiectului a expus beneficiile grădinilor educaționale, ca instrumente de învățare și dezvoltare a copiilor. Promovarea grădinăritului ca resursă pedagogică oferă oportunitatea unor activități de educație ecologică cu implicații transdisciplinare la nivelul curriculei din școli.

Un discurs așteptat a fost și cel al lui Jukka Kangaslahti, consultant al Comisiei Europene în cadrul Parlamentului European și un invitat deja traditional al Festivalului. Vorbind despre leadership sustenabil în educație, specialistul finlandez a atras atenția cu privire la responsabilitatea factorilor de decizie din sistemul de învățământ, accentuând faptul că aceștia sunt răspunzători nu doar pentru acțiunile pe care le întreprind, ci mai ales pentru cele pe care nu le fac.  De asemenea, un subiect abordat în cadrul prezentării a fost și cel legat de birocrație, o afecțiune cronică a sistemului nostru de învățământ și o frână puternică în ceea ce privește calitatea actului educational.

Reacțiile publicului au evidențiat un eveniment așteptat și apreciat de participanții la Festival. Aflată la a treia sa ediție, conferința de la Ploiești a creat un cadru pentru toți cei interesați de reformă și schimbare în educația din România, plecând de la experiența finlandeză. Atât interpelările din timpul prezentărilor, cât și aprecierile de pe pagina evenimentului confirmă un succes real al organizatorilor precum și un reper important în ceea ce privește formarea profesorilor din România. Nu întâmplător, ong-uri precum Asociația ROI s-au implicat în facilitarea accesului la această conferință, oferind 33 de burse pentru profesorii interesați să participe.