Agresivitatea naște agresivitate

Fenomenul numit bullying este extrem de prezent în școlile din România și, din păcate, se află în continuă creștere. Dar, stați un pic, din păcatele cui?

Copii agresați de alți copii. Intimidați, insultați, umiliți, bătuți, amenințați. Unii dintre ei, luni sau ani de-a rândul. De către unul sau mai mulți colegi. De clasă sau de școală. Apar periodic filmări care arată cât de multă violență este în școlile românești. Citim articole despre copii abuzați de alți copii, iar cei aflați în suferință ajung la psihoterapie sau chiar iau medicație psihiatrică fiindcă nu mai pot face față suferinței. Asta după ce mulți dintre ei au încercat să-și facă rău, ca efect al atacului asupra stimei lor de sine, un atac dur și, cel mai adesea, repetat.

Dar violența asta să fi apărut oare din nimic? Pofta asta de a lovi și umili să fie din senin? Nu este. Copiii trăiesc într-o societate în care cel agresiv este considerat puternic, în care aproape că nu există dialog, în care argumentul e un cuvând rămas atârnat în dicționare – și cine mai consultă dicționare? –, în care, dacă ești abuzat, nu te apără nimeni. Unii dintre copii trăiesc într-un mediu familial violent și, chiar dacă îi sperie la început, e modelul comportamental, e lecția pe care o primesc, e exemplul părinților, care, după cum știm, e mult mai important decât ce spun părinții. Alți copii au prieteni și vecini – tot copii și ei – violenți și învață să „se impună“ în acest fel. Iar cei mai puțini norocoși au și părinți violenți, și un anturaj violent.

Și-atunci, de ce să ne mirăm că agresivitatea a ajuns și întrebare, și răspuns? De ce să fim uimiți că violența în școli e atât de des întâlnită? Atâta vreme cât pedepsele pentru actele de violență nu vor fi descurajant de mari, violența se va întinde ca o plagă peste întreaga societate. Când copiii nu vor mai experimenta agresivitatea în propriile familii și nici la „joacă“, nu vor mai lua în calcul violența. Dar totul începe cu legea și, mai ales, cu aplicarea ei. Când reprezentanții autorităților nu vor mai încerca să „împace“ victima cu agresorul, sugerându-i victimei să renunțe la plângere, ci vor aplica direct legea, atunci va începe să se lumineze de ziuă. Iar când violența nu va mai fi considerată normală, va fi primul semn de însănătoșire socială.